Exprimarea de către țările europene a scuzelor pentru trecutul lor colonial și pentru rolul istoric în comerțul cu sclavi este „un prim pas important”, dar este nevoie de mai mult pentru a vindeca rănile trecutului, a declarat un expert pentru Euronews.com.
„Vindecare pentru urmași”
Luni, Olanda a devenit ultima țară care a prezentat scuze oficiale. Almaz Teffera, cercetător în domeniul rasismului în Europa pentru Human Rights Watch, a descris acest lucru ca fiind „un lucru important” și „un prim pas important” care „va deschide calea pentru responsabilizarea Olandei” și va permite o anumită „vindecare pentru urmași”.
„S-ar putea spune că, în mod evident, aceste scuze vin cu 150 de ani prea târziu de la abolirea sclaviei, dar este totuși un semnal că lucrurile se vor schimba și o schimbare care va trebui acum să se traducă în acțiune”, a adăugat ea.
Țările de Jos se alătură acum Danemarcei, Franței, Marii Britanii și Parlamentului European, care au prezentat scuze sau au recunoscut oficial sclavia și comerțul cu sclavi ca fiind crime împotriva umanității.
Fostul Papă Ioan Paul al II-lea și-a cerut, de asemenea, scuze pentru rolul bisericii în sclavie.
Alte țări încă mai deliberează
Germania, între timp, a prezentat scuze în 2021 pentru rolul său în masacrarea triburilor Herero și Nama din Namibia, catalogând-o drept genocid. Dar, potrivit lui Teffera, „declarația nu poate fi considerată cu adevărat o scuză adevărată, deoarece nu a recunoscut cu adevărat greșelile comise de germani, de Germania”.
Regele Philippe al Belgiei și-a exprimat „cele mai profunde regrete pentru rănile” provocate țării de către strămoșii săi în timpul unei vizite în Republica Democrată Congo în iunie, dar nu a prezentat scuze oficiale.
O comisie parlamentară belgiană privind trecutul colonial, înființată în 2020 în urma protestelor „Black Lives Matter”, și-a încheiat luni lucrările, legislatorii nereușind să ajungă la un consens cu privire la „scuzele” adresate fostelor colonii.
Problemele legate de rasismul structural
Cercetătorul Human Rights Watch a susținut că, deși pozitiv, prezentarea de scuze „nu este ultimul pas către o recunoaștere a trecutului său sclavagist și a impactului pe care îl are asupra descendenților persoanelor înrobite astăzi”.
„Pentru ca o scuză să meargă cu adevărat atât de departe pe cât ar trebui, este nevoie de o recunoaștere a faptului că au fost comise crime în timpul epocii coloniale și de un angajament adevărat, de asemenea, de a repara aceste nedreptăți”, a spus ea.
Familiile regale au, de asemenea, un rol de jucat și ar trebui să prezinte scuze în mod similar, a spus Teffera.
„Regalitatea olandeză ar trebui, de asemenea, să prezinte scuze, deoarece și ei au profitat de pe urma comerțului cu sclavi olandez, iar argumentul că scuzele regale ar duce la polarizarea societății sau alte argumente contra, pur și simplu nu se susțin”, a spus ea.
Printre măsurile necesare se numără acordarea de despăgubiri financiare fostelor țări colonizate și descendenților victimelor sclaviei, precum și o prezentare mai onestă a colonialismului în programele școlare, care să detalieze crimele care au fost comise pentru a educa mai bine generațiile viitoare, a spus Teffera.
Planul de acțiune al UE împotriva rasismului dezvăluit în 2020, în contextul în care protestele împotriva rasismului și a brutalității poliției au cuprins SUA și Europa după moartea lui George Floyd, este un pas binevenit, a declarat Teffera. Planul cere țărilor membe să adopte planuri de acțiune naționale care să țină cont de trecutul lor colonial pentru a aborda mai bine problemele legate de rasismul structural.
