Momentele tensionate dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump continuă să facă ecou pe tot mapamondul. Situația este una extrem de dificilă, un impas major în care s-a ajuns, în ceea ce privește negocierile pentru oprirea războiului declanșat de Rusia în Ucraina.
Multă lume se întreabă însă ce a determinat o asemenea poziție din partea lui Zelenski, dar și o reacție în același sens din partea lui Donald Trump și a vicepreședintelui JD Vance. Totul pare însă să fi fost pregătit oarecum. Iar alții se întreabă dacă nu cumva a fost regizat.
Ce l-a scos din sărite pe Trump, în dialogul cu Zelenski
Cristian Pârvulescu, politilog: „Cred că nu (n.r.: cearta dintre Zelenski și Trump nu ar fi fost regizată). În ceea ce-l privește pe JD Vance, care are o agendă proprie, având un foarte bun profil al președintelui Zelenski, a intenționat să-l provoace.
Senatorul Graham, care este unul dintre cei mai importanți lideri republicani din Senat, care nu va mai candida și e oarecum liber de presiunile lui Trump, explica, la Fox News, că l-a avertizat pe Zelenski să nu se contrazică cu Trump în public și în fața camerelor de luat vederi, oricine îl va provoca. Deci ideea că ceva era pregătit ar putea să funcționeze.
Dar președintele Trump așa este, așa se manifestă, e imprevizibil. Cineva care spune 'vorbim de un dictator care n-a fost ales', după care, în fața presei, nu-și aduce aminte că a făcut o asemenea declarație atât de importantă, părea mirat, nu-i venea să creadă că a făcut o astfel de declarație la o săptămână diferență, este o persoană care poate juca foarte multe cărți. Într-adevăr, Trump își dorește foarte mult să încheie pace în orice condiții. Or Rusia pune niște condiții pe care SUA nu le-ar putea, în niciun fel, accepta, altfel decât dacă cedează până la urmă Zelenski. (...)
Trump juca la televiziune acel rol, el a fost nu un om de afaceri, ci un om de afaceri de televiziune - așa a câștigat notorietate - unde trebuia să devină vizibil prin radicalism. Dar un adevărat om de afaceri nu-și permite astfel de ieșiri, pentru că partenerii vor deveni la un moment dat foarte atenți și nu vor mai încheia nicio înțelegere. E o poziție de forță. Și cred că într-adevăr a fost supărat de faptul că Zelenski a încercat să argumenteze că nu se poate încheia niciun fel de înțelegere cu Putin.
A încercat să argumenteze, ceea ce a deranjat foarte mult, pentru că acele argumentări erau de fapt argumentări în favoarea unei poziții pe care o avea Ucraina, o poziție într-adevăr slabă, dar totuși o poziție demnă. De fapt, eu nu cred că președintele Zelenski a ieșit prost din această confruntare, ci că a ieșit demn. În final, n-a avut ce să facă, a recunoscut că sunt de fapt cuvintele lui Putin și asta cred că i-a jignit foarte tare.
Atunci când, într-o ieșire care nu are niciun fel de explicație rațională, Trump îi spune că 'v-ar fi ocupat în două săptămâni', el îi răspunde: 'nu, Putin a spus că în trei zile'. A fost o reacție cât se poate de demnă la acuzații pe care Putin sau Dodon le fac la adresa Ucrainei. De exemplu, cea privind recrutarea, dificultățile de recrutare. Ele există în orice război. Și SUA au dificultăți de recrutare când ar obliga. Aduceți-vă aminte de războiul din Vietnam și de miile de tineri care refuzau. Rușii recrutează din zone sărace, unde oamenii nu au nimic de pierdut.
Zelenski nu era nevoie să spună nimic, trebuia să tacă și să accepte tot, asta i-a sugerat Graham. Să spună: 'da, sunteți încântător, domnule Trump, forța și importanța dumneavoastră globală sunt extraordinare'."
Ce șanse mai sunt în ceea ce privește negocirile Trump - Zelenski
Momentul în care s-a ajuns este unul extrem de periculos, care ar putea avea consecințe și pentru România.
Cristian Pîrvulescu, politolog: „Sigur că sunt în România mulți care acum se fac că protestează pentru un anume candidat și probabil sunt fericiți pentru că au fost alimentați cu sentimente antiucrainene. Dar să se uite bine la graniță, Ucraian este lângă România și Românai urmează după Ucraina.
Ceea ce spune președintele Comisiei de Politică Externă a Parlamentului ucrainean nu sunt vorbe de propagandă, Rusia nu se va opri la Ucraina dacă nu va fi obligată. Și dacă americanii vor să se retragă, atunci este datoria nostră să facem asta, este interesul nostru. O pace în termenii pe care pare să-i sugereze Donald Trump este o pace care pregătește un război și mai dur, pentru că Rusia nu se va opri.
Și mai există un risc pe care trebuie să-l înțeleagă foarte mulți, riscul ca România să intre în zona de influență rusească, din cauza unei instabilități geopolitice care se transformă în instabilitate internă. (...)
Președintele Zelenski a spus că nu poate să semneze acordul în numele a încă 20 de generații de ucraineni. Pentru cei care nu înțeleg la ce se referă, sunt 200 de ani. Dumnezeule mare! Ce lider poate să facă așa ceva? Și ce fel de pace este aceea fără garanții? Faptul că se închide focul acum, iar americanii încheie afaceri cu rușii nu înseamnă că Ucraina va fi în vreun fel protejată. A spus cumva Putin că a renunțat la obiectivele sale în Ucraina, care înseamnă denazificare, dezarmare și ocupare a teritoriilor care au populație rusofonă?"
Discuția dintre cei doi lideri a intrat în istorie și a marcat totodată un moment nemaivăzut. În asemenea condiții, unii specialiști spun că exista șanse extrem de slabe să mai poată exista vreo șansă ca Zelenski să-l „îmbuneze” pe Trump, deși președintele Ucrainei a ajuns deja la Londra, acolo unde se întâlnesc 15 lideri europeni, printre care și Ilie Bolojan, în vederea găsirii unei soluții.
În direct la Euronews România, Oleksandr Mereshko, președintele Comisiei de Politică Externă din Parlamentul Ucrainei, a explicat cum se vede acestă mare problemă și din perspectiva ucrainenilor.
Oleksandr Mereshko, președintele Comisiei de Politică Externă din Parlamentul Ucrainei: „Cred că greșeala a fost realizată ieri, atunci când ambii președinți nu au avut o discuție francă, în spatele ușilor. Nu știu cine a realizat această greșeală, dar știți că aceea a fost o dificultate, o problemă, nu au comunicat bine. (...)
E fost extrem de dramatic, intens, dar nu fără speranță. Pentru noi, a reprezentat o discuție intensă între lideri puternici. Eu rămân optimist cu privire la rezultatul final. Neînțelegeri pot exista inclusiv între aliați, chiar și între membri ai familiei. Eu cred că apele se vor așeza și vom continua să lucrăm împreună, pentru că noi nu avem altă opțiune.
Știți că trebuie să învingem agresorul rus împreună, înțeleg acest lucru, înțeleg că președintele Trump încă crede că poate avea o înțelegere cu Putin. Președintele Zelenski, din propria experiență, știe că acest lucru este fără speranță, iar de aici apare dezacordul. Dar cu siguranță că practica va arăta că președintele Zelenski are dreptate. Putin nu este interesat de pace, de o încetare a focului, este ceva irațional pentru el. El este obsedat de un singur scop, de a distruge Ucraina. Și sunt convins că președintele Trump va înțelege curând acest lucru. (...)
Ce rol ar putea juca premierul britanic, Keir Starmer
Pentru Zelenski, urmează un summit, pe 6 martie, unde se analizeaza situația Ucrainei. Acolo participă 15 lideri europeni, inclusiv președintele interimar al României, Ilie Bolojan.
Oleksandr Mereshko, președintele Comisiei de Politică Externă din Parlamentul Ucrainei: „Sper că prim-ministrul britanic va deveni un fel de punte între Zelenski și Trump, pentru că noi avem nevoie să restabilim conexiunile directe între ei. Știți că noi avem un acord de peste 100 de ani cu această țară și cred că ne putem baza pe sprijinul diplomatic al acestei națiuni. (...)
Cred că a devenit mai dificil (n.r.: ca Ucraina să acceadă în NATO), dar nu avem nicio altă cale. Noi ne dorim garanții de securitate, nu doar de supraviuețuire în fața agresorului rus, în fața genocidului comis împotriva națiunii ucrainene. (...) Din fericire, din partea altor aliați avem sprijin. Vorbim de țări care sunt de partea Ucrainei, ele sprijină aderarea noastră la NATO, cum ar fi Polonia, țările nordice, țările baltice, dar și altele. Și România este de partea noastră, pentru că ei înțeleg pericolul rusesc în regiune.
Politicienii pot avea idei diferite, dar există și o realitate politică obiectivă și sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, președintele Trump își va da seama de această concluzie. Eu trebuie să susțin cuvintele președintelui meu, pentru că și eu am fost implicat în negocieri cu Rusia, ca negociator șef. Iar din experiența mea, pot să vă spun că nu există nicio șansă să negociezi cu Rusia, nicio speranță să ai negocieri de bună credință. Ei nu cunosc termenul de compromis, ei se folosesc de negocieri pentru un singur scop, ca un mecanism de război, de a-și distruge adversarul.
Continui să cred în solidaritatea transatlantică, cred cu putere în NATO, pentru că noi aparținem lumii libere și chiar acum există o absență a unui lider la conducerea lumii libere. Dar dacă nu avem acest lider, dacă această poziție este liberă, noi trebuie să facem ceva împreună, nu ar trebui să așteptăm că cineva va avea grijă de securitatea noastră. Noi, europenii, trebuie s venim cu proiecte puternice, comune, care să ne consolideze securitatea.
Chiar și în UE avem o politică de apărare comună și noi trebuie să dezvoltăm această fundație, trebuie să ne gândim foarte serios cu privire la crearea unei armate europene. Trebuie să ne amintim că marea strategie a lui Putin este dominarea în Europa. Ucraina este doar primul pas. De aceea, noi trebuie să ne gândim serios cu privire la consolidarea legăturilor noastre europene și la crearea unui sistem de securitate european care, sigur, poate fi independent de SUA."
Cristian Pîrvulescu, politolog: „Starmer a vorbit și cu Zelenski, și cu Trump, pentru că va încerca să găsească un numitor comun. Eu nu cred că se mai poate găsi, va fi foarte dificil să se reia discuția.
Unii republicani îi cer deja demisia lui Zelenski pentru a se putea negocia cu Ucraina. Zelenski nu va putea să facă foarte multe compromisuri. A refuzat să-și ceară iertare, pentru că nu avea de ce. Iar Trump e foarte orgolios, nu știu cine îl mai poate convinge. Pentru că cele două întâlniri de pregătire a acestei întâlniri cu Zelenski au fost Macron și Starmer. Macron are o relație personală foarte bună, iar Starmer, o relație politică foarte bună. Și totul s-a prăbușit pentru că jocul s-a făcut în fața camerelor de luat vederi, iar JD Vance a vrut să-l provoace și să-l jignească.
Iar în condițiile respective, pur și simplu avea două alternative: fie tace și acceptă jignirea sau reacționează. Zelenski a ales-o pe a doua și asta ne duce într-un impas. Nu cred că, la Londra, în afară de afirmare a poziția comună a Europei, vom putea găsi soluții. Dar nu vom putea compensa prezența americanilor, pentru că n-am fost pregătiți, pentru că, în această țară, ni s-a spus că americanii sunt aliații noștri siguri. Când Macron a spus, în 2019, că NATO este în moarte clinică, toată lumea a fost revoltată. Dar NATO este în moarte clinică, avem nevoie de o armată europeană și nu suntem capabili să gândim primii pași. Pe asta joacă și Vladimir Putin și Donald Trump."
