Scopul ascuns al lui Trump și de ce nu-l interesează Ucraina, ci o cooperare cu Rusia: „Biden a fost ultimul lider al lumii libere”

Negocierile dintre Donald Trump și Vladimir Putin se fac în continuare „pe spatele” Ucrainei, care devine, cumva, o monedă de schimb. Însă acest troc la nivel înalt are, de fapt, un alt interes din partea președintelui american.

În direct la Euronews România, expertul în securitate, Iulian Fota, și fostul ministru al Apărării, Vasile Dîncu, au explicat că Trump urmărește, de fapt, reluarea legăturilor cu Moscova....și nu doar la nivel diplomatic.

• „Până la vară, vedem companiile americane înapoi în Rusia”.
• „Donald Trump asta vrea și să știți că obține.”
• „Cum spunea Tucidide: cei puternici fac ce vor și cei slabi suferă ce trebuie”.
• „Americanii pot să facă un lucru pe care europenii nu pot să-l facă: pot să-i sperie pe ruși. Asta este chichița care este momentan nerezolvată, ăsta e punctul slab în care ne aflăm momentan."
• „Știți de ce n-au folosit rușii, până acum, arma nucleară?”

De ce dorește Trump o cooperare cu Rusia

Iulian Fota, expert în securitate națională: „Relația cu Rusia și perspectiva unei cooperări cu Rusia e mult mai avantajoasă pentru SUA decât cea cu Europa. Ce vrea Donald Trump? Pe Trump nu-l interesează Ucraina. El a aruncat la coș 80 de ani de tradiție și renunță cu nonșalanță la funcția onorantă de lider al lumii libere.

Ori de câte ori era agresor, un dictator sau o țară autoritară care vrea să schimbe granițe prin forță, America se opunea. Și avem o istorie lungă a acestor poziții. O politică trasată de Roosvelt în 1944, pusă în aplicare de Truman, cu înființarea ONU și valabilă până acum câteva zile. Joe Biden a fost ultimul lider al lumii libere.

Pe Donald Trump nu-l interesează postura asta, nu are sensibilitate pentru ea, nu vine din establishment, nu e educat în sensul ăsta. Pe Trump îl interesează, într-un demers de maxim cinism și foarte practic, să angajeze o discuție și o cooperare cât mai bună cu Rusia, pentru că probabil acesta este establishmentul trasat de Trump, să rupă Rusia de China, exact ce au făcut americanii în 1970, prin vizitele lui Kissinger și Nixon, când au scos China din ecuație, chinezii promițând că nu se vor amesteca într-o confruntare între URSS și SUA, în contrapartidă cu ajutorul tehnologic și financiar pentru dezvoltarea Chinei. Jocul l-am mai văzut, înțelegem relația triunghiulară. Donald Trump asta vrea și să știți că obține."

Companiile americane ar putea reveni în Rusia

Astfel, reluarea legăturilor cu Moscova ar putea duce chiar și la revenirea companiilor americane în Rusia. Iar acest aspect este periculos, dacă ne gândim că rușii au fost sancționați la nivel mondial tocmai din cauza acestui război pe care l-au declanșat în Ucraina.

Iulian Fota, expert în securitate națională: „M-am uitat la discuția lui cu Macron, care a spus un lucru care e o concesie importată făcută lui Trump: a spus `da, și eu cred că e o idee bună reluarea dialogului cu Rusia'. Partea interesantă e și mai tare: americanii nu reiau numai dialogul cu Rusia, dar eu cred că, până la vară, vedem companiile americane înapoi în Rusia, pentru că aici este o oportunitate imensă pe care rușii deja o flutură pe la nasul americanilor.

Nu e vorba numai de pământuri rare. E vorba că, plecând acum trei ani, companiile occidentale au lăsat un gol, pe care acum se vor îngrămădi să-l umple tot ele. Și cine se duce primul va face niște bani foarte frumoși.

Cert e că am ieșit din faza în care Rusia era paria, în care toată lumea punea Rusia la zid și toți o sancționau. Americanii au reluat dialogul și vor relua și cooperarea cu rușii și, probabil că, la un moment dat, nici europenii nu vor dori să rămână mai prejos și s-ar putea să avem un pic de întrecere între unii și alții, care ajunge primul înapoi pe piața rusească. Rușii vor specula la maximum și rămâne de văzut dacă rușii nu vor reuși să ne deraieze planurile, pentru că nu o să le convină o Europă care se întărește militar."

Vasile Dîncu, europarlamentar PSD, fost ministru al Apărării: „Rubio a spus că vom participa și noi la acest tratat, că vor rămâne sancțiunile pentru Rusia, chiar dacă se vor modifica ușor. Din păcate, analiștii de la Bloomberg spuneau că Ucraina este un pion pe tabla de șah și este jucat de refacerea relației bilaterale Rusia - SUA.

Au mai rămas 23 de companii din 465 de companii mari cu activitate în Rusia. Prin plecarea lor din Rusia, spun americanii că au pierdut sute de miliarde de dolari. Ei vor să refacă acest lucru. Noi trebuie să ne facem lecțiile așa cum ne-am propus și să nu ne speriem că vor pleca americanii, nici bazele de aici, pentru că ele oricum nu erau îndreptate împotriva Rusiei. (..)

Cum spunea Tucidide: cei puternici fac ce vor și cei slabi suferă ce trebuie. Dar vom referi la dreptul internațional, pentru că altfel, nu putem fi o civilizație coerentă."

Contextul schimbător actual duce la necesitatea unei implicări mai mari a statelor europene în asigurarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina, mai ales că Donald Trump nu pare dispus să trimită niciun soldat american. Dar această problemă a triumiterii trupelor de menținere a păcii este, poate, cea mai dificilă dintre toate, iar experții explică de ce.

Iulian Fota, expert în securitate națională: „Acesta e un pericol real și asta e ceea ce Putin va cere în continuare: că prețul lui pentru o înțelegere bună cu SUA va fi diluarea măcar a statalității ucrainene, în diferite forme, dacă nu cumva anularea ei completă. Garanțiile ar putea să fie astea pe care Macron le-a vrut acum de la Casa Albă, dar se pare că nu le-a obținut. De aia polonezii nu vor să vorbească încă de trupe prezente pe teritoriul Ucranei, s-ar putea să nu vină deloc.

Însă problema mare este următoarea: dacă noi trimitem trupe pe teritoriul Ucrainei și rușii ne omoară zece soldați, în momentul ăla, țara europeană care îi are pe cei zece soldați va avea două scenarii la fel de proaste: fie să-i răzbune și să-și apere onoarea, angrenând ostilitățile militare deschise cu Rusia, fie să plece cu coada între picioare, atătând că nu-și poate apăra nici măcar propriii soldați.

Și Rusia, cum folosește forța militară, cum gonește pe oricine din Ucraina. Și în momentul ăla, țara respectivă pierde foarte mult ca prestigiu, ca imagine, ca influență, ca greutate în sistemul internațional. Ăsta este oful pe care europenii îl au și încearcă să-l rezolve cu Trump și să-i ceară ca, în cazul în care rușii trag în acești soldați, să intervină americanii cu aviația din România și Polonia, sau alte măsuri.

Americanii pot să facă un lucru pe care europenii nu pot să-l facă: pot să-i sperie pe ruși. Rușii n-au folosit arma nucleară până acum pentru că, pe de o parte, chinezii le-au zis 'în niciun caz', iar pe de altă parte, americanii le-au explicat în ce va consta răspunsul lor convențional și cât de largă va fi distrugerea unor capabilități comnvenționale rusești, ceea ce pe ruși i-a pus pe gânduri foarte serios.

Știm că au fost aproape de a lua decizia folosirii unei arme nucleare tactice, iar americanii le-au spus: 'nu răspundem nuclear, ca să nu existe risc de escaladare, dar răspundem copleșitor, convențional, și, din momentul acela, voi, în Marea Neagră și câteva zone din Rusia, nu mai aveți...și le-au dat lista cu ce dispare în secunda următoare'. Pentru că americanii pot să tragă, când vor ei, o salvă de câteva sute de rachete cu mare putere de distrugere. Și rușii, văzând că nici americanii, nici chinezii nu le lasă spațiu de manevră, au renunțat. Asta e ceea ce pot să facă americanii.

Întrebarea este: sunt rușii suficient de motivați de ceea ce primesc ca să nu mai angreneze un atac asupra Ucrainei sau să nu pună în pericol statele europene ca să-i facă pe europeni de râs și să le arate că, în Europa, Rusia dictează prin supremație militară? Asta este chichița care este, momentan, nerezolvată. Spunea Zelenski că rușii au 250 de brigăzi pe care le pot folosi împotriva Europei, iar europenii au 50 de brigăzi pe care le pot pune, în momentul ăsta, în teren. Plus industria de apărare pe care rușii au pus-o la punct. Ăsta e punctul slab în care ne aflăm momentan."