Ce înseamnă 'very high readiness joint force', din planurile NATO pentru un război cu Rusia. Expert: "Urmează greutatea NATO, vin americanii"

NATO face deja demersuri și planuri pentru eventualitatea unui conflict cu Rusia, așa că va pune într-o stare de pregătire avansată de luptă 300.000 de militari.

Termenul este cunoscut drept 'very high readiness joint force'. O asemenea măsură presupune trimiterea de trupe NATO pe trei planuri regionale de apărare, iar acele planuri au fost discutate în amănunt de către liderii NATO, cu ocazia summitului de la Vilnius, din 2023. Sunt cele mai cuprinzătoare planuri de apărare de după Războiul Rece.

Însă ce presupun ele și cum sunt organziate? Detalii importante și explicații concludente au fost oferite, în direct la Euronews România, de comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu și de expertul în politici de apărare Hari Bucur Marcu.

Ce presupune 'very high readiness joint force', pus în practică de NATO?

Sandu Valentin Mateiu, comandor în rezervă: "La Madrid, a fost identificată amenințarea Rusia, la Vilnius s-au validat planurile de apărare regională. În clipa de față avem grupurile tactice de luptă deja în statele respective, din România până la baltici și, firește, urmează, din momentul unei eventuale agresiuni, ca întreg dispozitivul de apărare să fie întărit, pentru că imediat va acționa sprijinul acestor grupuri, acel 'very high readiness joint force'. După aceea, urmează greutatea NATO, vin americanii.

Această hartă arată culoarele logistice prin care americanii intenționează să-și transfere trupele în Europa, prin porturi, linii de comunicații sigure. De ce? Pentru că intrarea în atac este esențială. Și plec de la un culoar clasic, pentru că avem Olanda, Germania - veneau prin Rotterdam și așa mai departe. Pentru sud, avem spre Ungaria, Italia și Slovenia, iar pentru România, pin Grecia, Turcia, Bulgaria. În nord avem Suedia, Norvegia, spre Finlanda, pentru că acum avem 1.000 de kilometri de front acolo."

În eventualitatea unui atac al Rusiei, fotțele NATO au nevoie de timp pentru a ajunge să ajute aliații. Aceste planuri sunt puse la cale cu mult timp înainte, iar experții spun că este foarte greu ca țările NATO să fie luate prin surprindere. În acest sens, cât de repede ar putea să aibă loc intervenția militară și cât de numeroase sunt în realitate acele trupe?

Sandu Valentin Mateiu, comandor în rezervă: "Nu aș vrea să speculăm, pentru că deja totul este secret, în sensul în care planurile există, sunt exersate, dar totul se limitează aici. Inclusiv cifrele sunt date în perspectiva fostei forțe de răspuns NATO, acest 300.000. Pentru că acum avem integrarea lor.

Cred că tempoul va fi ridicat, pentru că am văzut lecția Ucrainei, liniile de comunicare sunt amenințate, este vorba de apărarea antiaeriană a lor și apărarea infrastructurilor critice, porturile să nu fie lovite. Problema este, pe lângă dislocarea rapidă - întotdeauna se negociază spațiul pentru timp: nu ai adus trupe, ai pierdut teren - și suportul logistic. Logistica este greutatea, prin aceste porturi. După ce vor veni primele eșaloane, va fi flux continuu de oameni, echipamente și alte elemente logistice.

Vorbim aici de două elemente. Primul element este - după ce ai identificat amenințarea - scenarii. Și ai scenariul cel mai probabil și cel mai periculos. Cel mai probabil este că Rusia va continua să fie un stat agresiv, iar cel mai periculos este că vom avea o agresiune.

Recent, ministrul Apărării german spunea că în 2021 trebuie să fim pregătiți, am avut semnale de la toți șefii apărării din Europa. În acest context, politicul a luat decizia: este un risc și s-au făcut planurile de apărare. Din clipa asta, militarii exersează aceste planuri cu două mari scopuri: să fim pregătiți dacă se întâmplă și să descurajezi. Descurajarea este la fel de importantă ca și pregătirea în sine pentru conflict.

Rusia are capacitatea de a lovi în adâncimea peninsulei europene. Dau un exemplu: INF, acel acord care interzicea rachete cu rază de acțiune între 500 și 5.500 de kilometri a picat pentru că Rusia a dezvoltat o rachetă, SSC8, care nu e altceva decât calibru pe uscat, are raza de 1.000 și ceva de kilometri, poate lovi în adâncimea Europei. Și altele, bineînțeles."

Condițiile pentru ca tupele NATO să ajungă la timp în țările amenințate

Pentru ca rușii să atace România, ar însemna ca ei să ocupe Ucraina. Numai că, în toate calculele experților, acest aspect este imposibil sau aproape imposibil.

Sandu Valentin Mateiu, comandor în rezervă: "Ca aceste culoare de pe hartă să funcționeze, trebuie două elemente: să ai infrastructură și să ai acel Schengen militar, în sensul în care să nu fii întârziat birocratic la frontieră.

Fiecare țară cu ale ei reguli. Când era vechiul zid, când eram comuniști, lucrurile erau foarte clare. Odată cu extinderea, au apărut anumite diferențe. Dar în final, trebuie să fie eliminat orice element de birocrație. Francezii au constatat, când au vrut să disloce tancuri Leclerc în România, existența acestor elemente. Cred că și la un exercițiu în Balcani, în sudul Europei. Mă refer acum la Schengenul militar, faptul că exista acea birocrație, imposibilitatea de a trece frontiera imediat. Cred că se va rezolva. Partea cu infrastructura este mai greu de rezolvat."

Sandu Valentin Mateiu, comandor în rezervă: "Cred că, în bună parte, nu știm și nu trebuie să știm, în sensul că acei 40.000 cred că se referă în primul rând la acest very high readiness. Trupele americane în Europa sunt o prezență și a fost o mare discuție legată de păstrarea trupelor americane în Europa, pentru că am avut căderea zidului, americanii și-au retras trupele, pentru că era speranța că Rusia nu va fi ceea ce este acum. Acum se păstrează infrastructura americană în Europa, care, în fond, ajută nu numai la coloana vertebrală a NATO, dar și la venirea ajutorului de dincolo de Atlantic.

Știu că au fost discuții, noi ne-am dorit un grup de luptă de nivel brigadă, 4.000 de oameni. În final, avem un nucleu de 1.000 de oameni, dar mereu este discuția ca, în situația de criză, nu de declanșare a agresiunii, să fie rapid dusă la nivel de brigadă. Cam aici ar fi discuția.

Suficient? Aici iar apare o discuție. Vă pot descrie doar procedura pe care o face Ministerul, în sensul în care se evaluează amenințarea, cât poate să trimită agresorul în primul val, pe ce front - noi avem frontiera cea mai mare cu Ucraina, și bineînțeles, ipoteza apărării se pune în situația în care Ucraina a picat sub controlul Rusiei - iar elementul esențial este articolul 3, ce avem noi.

Este un element important aici. Întotdeauna, în nord au fost amenințările, pentru că e o realitate, amenințarea este reală pentru că ai frontieră directă cu Rusia. Și aici avem acel punct important și pentru NATO, și pentru Rusia. Pentru că, în același timp, este culoarul obligatoriu pentru NATO să apere balticii, care poate fi tăiat direct de ruși, dar și pentru ruși este legătura prin Kaliningrad și poate tăia. În fond, culoarul este prin Lituania, la nord, de aceea este important. Dar argumentul nostru este că amenințările au fost mereu aici, dar războiul a fost mereu în sud."

Are Rusia capacitatea de a ataca România sau vreun alt stat NATO?

Într-o eventualitate în care Rusia ar ataca România, această operație ar necesita timp îndelungat. Specialiștii spun că, pentru a invada Ucraina, rușii au avut nevoie de doi ani de pregătiri vizibile.

Hari Bucur Marcu, expert în politici de apărare: "NATO este deja aici. În eventualitatea în care Rusia ar putea să aibă niște tuneluri sau niște scorburi în care să-și construiască o forță de atac, o ofensivă despre care noi să nu știm nimic și dintr-odată să iasă de acolo și să ajungă și să ocupe România. E o situație imposibilă.

În mod real, există tip de avertizare pentru fiecare intenție agresivă a Rusiei pentru una din țările NATO, mai ales cele de pe flancul estic, sunt timpi de avertizare bine stabiliți. Dacă Rusia începe să construiască o forță de 150.000 de oameni pentru România, în România vor veni atât de mulți militari NATO cât ar avea nevoie România pentru ca acea forță să nu poată să cucerească România sub nicio formă, nici măcar un metru pătrat. Deci așa se pune problema.

De aceea se fac exerciții. Cel mai mare exercițiu de anul acesta, pe care l-a avut NATO în Europa, exact cu asta s-a ocupat, să vadă în cât timp vin forțe masive din SUA. Există un comandament NATO pe teritoriul SUA și unul în Germania, care numai asta fac, fac planuri de cum să îmbarce, cum să transporte, cum să debarce, unde să disloce forțe atât de importante încât Rusia să nu aibă nici cea mai mică șansă, pentru că, dacă ar ataca terestru, aerian, maritim și chiar cosmic, să nu aibă succes militar, nici măcar să nu intre pe teritoriul României.

Ca să invadeze Ucraina, Rusia a avut nevoie de doi ani de pregătire vizibilă, adică aducerea forțelor în apropierea granițelor, pregătirea lor prin exerciții, înlocuirea celor care se uzaseră deja prin așteptare. Deci ăsta este tipul de avertizare, nu vorbim de zile, de ore, ci de luni și de ani, dacă e vorba de o invazie. Iar Rusia nu are capacitatea asta.

Nici în Al Doilea Război Mondial, fără sprijinul masiv al SUA și al Marii Britanii, Rusia nu ar fi putut să întoarcă războiul de pe teritoriul ei, în favoarea ei, împotriva Germaniei. În momentul de față, Rusia nu are capacitatea să invadeze Europa sub nicio formă, indiferent ce ar face. Nu are nici capacitate intelectuală, nici voință politică și nu are nici capacitate fizică.

Rusia s-a dovedit a acționa ilogic încă din 24 februarie 2022. Războiul pe care l-a început atunci nu ar fi trebuit să-l înceapă pentru că nu are nicio șansă să-l câștige. Sigur că are capacitatea să lovească, are capacitatea să distrugă, are capacitatea să anihileze civilizații în anumite zone din Ucraina, chiar să ocupe anumite teritorii și să le mențină prin constituirea de cazemate, de fortificații militare, dar asta nu înseamnă că a obținut o victorie, pentru că acele terenuri pe care le-au cucerit rușii sunt distruse, ei nu au capacitatea să le refacă, nu au capacitatea să reconstituie civilizația de tip occidental în acele teritorii.

Sigur că războiul înseamnă în primul rând distrugere, capacitate de lovire, de ucidere, dar simpla capaciatate de lovire nu înseamnă și garantarea victoriei. Rusia nu poate să ocupe nici măcar o țară mică, cum este Estonia. Dar poate să provoace un conflict, chiar dacă știe că nu are nicio șansă să-l câștige, chiar dacă nu i-ar fi favorabil, pentru o microinvazie. Pentru o asemenea eventualitate sunt aceste pregătiri."

Inițiativa, deocamdată secretă a Alianței, vine pe fondul avertismentelor liderilor de vârf ai NATO că guvernele occidentale trebuie să se pregătească pentru un conflict cu Rusia în următoarele două decenii.