Analiștii cred că România va continua pe calea europeană, însă cu mai puțin entuziasm, iar totul depinde de negocierile și de alianțele care se vor forma. PSD a obținut cele mai multe voturi, aproape un sfert, și, spun experții, partidul nu poate lipsi din niciun guvern. Altfel, guvernarea va fi sub semnul instabilității. Aur, SOS și Partidul oamenilor tineri au obținut cumulat peste o treime din voturile românilor.
Adi Zăbavă, specialist în comunicare politică: „Cred că majoritatea va depinde foarte mult de negocierile din această săptămână și de rezultatul alegerilor prezidențiale. Avem mai multe scenarii în urma configurației Parlamentului, dar ele depind de ceea ce se va întâmpla în aceste zile. PSD nu poate lipsi din niciun guvern, părerea mea, decât dacă nu vrea să fie parte din guvernare, dar dacă PSD nu vrea să fie parte din guvernare, atunci România devine o țară extrem de instabilă, dată fiind imposibilitatea de creare a unei majorități fără Partidul Social Democrat.”
AUR, SOS și POT, o treime din voturi pentru eurosceptici
Analiștii spun că sunt mai multe posibilități de formare a unei majorități în parlament, însă totul depinde de discuțiile dintre partide. În joc este parcursul european al României și stabilitatea guvernării. În urma scrutinului de duminică, partidele ultranaționaliste, AUR, SOS România și Partidul Oamenilor Tineri au obținut peste 30% din voturile românilor. SOS și POT au strâns suficiente voturi încât să intre în Parlament, ca noi formațiuni, în timp ce AUR a câștigat un număr dublu față de alegerile din 2020. În plus, în diaspora, din cele aproape 800 de mii de voturi, mai bine de jumătate au fost date acestor partide.
Dan Cărbunaru, director caleaeuropeana.ro: „Într-adevar avem un scor mare, s-a triplat numărul reprezentanților din Parlamentul României pentru mișcările așa-zis suveranitate. În realitate, anti-europene. Ca atare, din această perspectivă putem să fim îngrijorați. O treime dintre români suferă, din păcate, de riscuri de excluziune socială sau de sărăcie, indiferent sub ce formă se manifestă și poate că cu ei nu s-a vorbit foarte mult și cu atât mai puțin s-a făcut ceva concret. A fost o ocazie pentru cine a știut să speculeze aceste probleme, pentru a capitaliza votul într-un moment important pentru România. Din păcate, oamenii aceștia nemulțumiți n-au primit și soluțiile pentru aceste lucruri, ei doar s-au răcorit. Practic, sufletul lor a avut ocazia de a se descărca într-un mod electoral.”
Partidele mainstream, PSD, PNL, USR și UDMR, care au obținut cumulat două treimi din voturi, ar putea forma o majoritate, însă vor avea multe provocări de înfruntat, inclusiv economice.
Dan Cărbunaru, director caleaeuropeana.ro: „Partidele pro-europene au reușit până la urmă să salveze ceea ce se mai putea salva într-un timp atât de scurt. Desigur însă cele două treimi care cel puțin asumat și bâzandu-ne pe background-ul leadership-ului recent al acestor partide mă aștept să acționeze, să gândească și să funcționeze într-o logică pro-europeană, democratică.”
Adi Zăbavă, specialist în comunicare politică: „Votul confirmă drumul pro-european al României, dar cu mai puțin entuziasm decât până acum, asta e cert. Cred că faptul că avem în continuare un tur doi în fața noastră al alegerilor prezidențiale din care putem ieși cu un președinte anti-european, anti-democratic și pro-rus asta reprezinta în continuare o amenințare extrem de importantă pentru drumul pro-european al României.”
Călin Georgescu a câștigat cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale. Acesta este susținut de partidele eurosceptice și a declarat inițial că ar vrea ca România să iasă din Uniunea Europeană și din NATO, însă în urmă cu câteva zile ți-a schimbat discursul. Contracandidata sa, Elena Lasconi, susține că singura care pe care o poate urma România este cea europeană.
