Tinerii pasionati de folclor și instrumente muzicale se adună anual în județul Bihor, la Tabăra de Caval de la Căbești, organizată de Sculptfest. Sub îndrumarea artiștilor de la Subcarpați și a meșteșugarilor populari din Transilvania, peste 20 de participanți învață să-și cioplească propriile cavaluri, transformând lemnul brut în instrumente muzicale complete.
Tabăra de Caval de la Căbești
Comuna Căbești, situată lângă Defileul Crișului Repede și Pădurea Craiului, parte a rețelei Natura 2000, se umple vara de muzicieni veniți la Tabăra de Caval. Luca, un elev de 14 ani din sat, învață acum să cioplească în lemn un instrument muzical și să cânte. După școală, vrea să studieze producția de muzică electronică îmbinată cu folclorul.
Deci, să nu mergem cu burghiul nici în sus, nici în jos, că putem să-l rupem...
Fluierul îl ținem așa și cânți, dar cavalul e mai mare și trebuie să-l ții așa, într-un fel. Iese un sunet frumos. Acum l-a lărgit pe dinăuntru și trebuie să-l șlefuiesc pe dinăuntru și apoi trebuie să dau găuri, să pun vrana, dopul și gata.
Tabăra creează prietenii între copiii din mediul rural și tinerii din alte orașe. Larisa este din Timișoara și a venit în tabără cu propriul caval primit cadou, pentru a învăța tehnicile de suflat.
Larisa: „Merg foarte mult pe munte, prin natură, stau foarte mult la focuri de tabără și mi se pare că un caval umple golul care se formează acolo”.
Cum ia formă un caval
Întregul proces începe cu cioplirea lemnului, care a stat trei ani la uscat. Se folosește preponderent lemn de soc, cunoscut pentru măduva lemnoasă mai moale. Tipul de lemn influențează profunzimea sunetului. Cavalul se creează în cinci etape, etapa de găurire fiind cea mai dificilă.
Suntem într-una dintre etapele de lucru ale unui caval. În momentul de față, lemnul a fost deja găurit, am înlăturat coaja și acum încerc să-l șlefuiesc pe interior. Este foarte important pentru sunet, pentru a avea un sunet cât mai curat.
Cursanții sunt ghidați de meșterul Adrian Mihaiu, cunoscut pentru colecția sa de instrumente de suflat și concertele sale. La opt ani, și-a cioplit primul caval și a învățat să cânte după ureche, apoi a terminat Școala de Arte Populare de la Târgu Jiu. Inspirația lui a venit de la un păstor alături de care își petrecea verile.
Adrian Mihaiu, muzician: „Se ia lemnul, se crapă pe fibră cu toporul, se cioplește, se fixează într-o menghină, se găurește, se degroșează de pe exterior. Trebuie să nu fie foarte gros în doagă, se finisează și se șlefuiește și pe interior, se face vrana, adică dispozitivul de fluierat, și se dau găurile digitale pentru note”.
Profesorul de tehnică de suflat este Gabriel Groza, membru al trupei Floare de Maidan. Gabriel cântă la caval din adolescență și a învățat să facă asta de la meșteșugarii din zona Transilvaniei.
Gabriel Groza, membru al trupei Floare de Maidan: „Tot timpul când cântăm la instrument ar trebui să avem poziția dreaptă, spatele drept, să avem grijă să acoperim foarte bine găurile instrumentului”.
Reporter: Toată lumea poate cânta la caval?
„Da, da, dar depinde de nivelul la care vrea să învețe. Adică, ar trebui să depună mult efort la început pentru că, automat, dacă lași instrumentul o zi, el te lasă o săptămână”.
Cavalul este un instrument oriental, cu rădăcini islamice, găsit în Balcani, în țările care au fost sub ocupație otomană. Diferențele dintre fluier și caval, pe lângă aspect, sunt cele de tonalitate și de găuri. Cavalul are cu trei găuri mai mult, fluierul atinge note acute, în timp ce cavalul produce note grave.
Alexe Marius Andrei, fondator Centrul Cultural Subcarpați: „Ceea ce este original la noi este modul cum se cântă, cum se doinește la el este cât se poate de original. Nu mai există nici în nord, nici în sud, nici în alte țări, de fapt, mai pe scurt. Adică, dacă ar vrea cineva să se lipsească de originalitatea sunetului românesc emis de caval și să pună cu degetul, asta ar fi propoziția: cum cântăm la caval noi, nu mai cântă nimeni cum se cântă în zona asta”.
Anual, tabăra de caval se termină cu un concert susținut în Peștera Meziad. În România, instrumentul se folosește în special la doine, la muzică folclorică și ritualică, dar și la hore și melodii tradiționale.
