Consiliul Național al Audiovizualului va discuta problema finanțării televiziunilor de către partidele politice cu banii primiți din subvenția de la stat. Există o suspiciune temeinic fondată, spune Mircea Toma, că banii ajung la televiziuni în afara campaniei, ceea ce ar fi ilegal. Dezvăluirile au fost făcute de Europa Liberă și Recorder. Și DNA investighează modul în care partidele au cheltuit subvențiile. Președintele Autoritatii Electorale permanente a declarat în exclusivitate pentru Euronews România că a trimis procurorilor anticorupție documente despre cum au cheltuit partidele banii publici în campaniile electorale din 2019 și 2020.
„Consiliul urmează să se întrunească, să discute pe acest subiect pentru a-și defini o eventuală reacție instituțională. Din punctul meu de vedere, datele culese până acum de ziariști creează o suspiciune temeinic fondată că banii de la partide ajung la televiziuni. Orice ingerință exterioară redacției este interzisă. CNA trebuie să intervină și să ceară ferm transparentizarea acestor finanțări”, a declarat Mircea Toma.
În ce condiții pot televiziunile să încaseze bani de la pratide
Potrivit legii, televiziunile și radiourile pot încasa legal bani de la partide sau candidați doar în perioadele electorale, cu condiția ca transmisia să fie marcată „emisiune electorală” și să fie un tarif standard pentru toate partidele.
Jurnalistul Europa Liberă Cristian Andrei a publicat o serie de anchete prin care susține că PSD și PNL ar fi finanțat în ultimii doi ani, deci în afara campaniei, mai multe site-uri ale televiziunilor de știri cu peste o sută de milioane de lei. Conform investigației jurnalistice, banii ar fi provenit din subvenția primită de partide de la stat.
„Partidele au încercat în ultimii doi ani, și mă refer aici în special la PNL și PSD, să cumpere articole pozitive pe majoritatea site-urilor din România, în special site-urile televiziunilor de știri. Sumele investite în acest demers au fost în ultimul an și jumătate pentru PSD undeva în jur la 70 de milioane de lei, în timp ce PNL se apropie de 40 de milioane de lei”, a declarat Cristian Andrei.
„Reacția CNA este binevenită, dar s-ar putea să fie destul de inutilă, din păcate. Politicienii trebuie să își dea seama că nu vor putea menține la nesfârșit acest sistem și că sunt din ce în ce mai presați de societate să modifice această lege”, a menționat Mihai Voinea.
Către ce instituții de presă au fost virați banii
Atât PNL cât și PSD spun că nu au cheltuit ilegal banii primiți ca subvenție de la stat. Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică, a dat în judecată partidele politice pentru a afla către ce instituții de presă au dat banii.
„Am dat în judecată toate partidele care primesc bani publici pentru a primi aceste informații și am câștigat în primă instanță. Avem nu mai puțin de șase decizii în instanță că aceste informații trebuie să fie publice”, a precizat Ovidiu Voicu.
Partidele primesc banii din subvenție prin Autoritatea Electorală Permanentă. Președintele acestei instituții spune însă că, deși cunoaște exact destinatarii din presă ai fondurilor, nu poate face aceste informații publice.
„AEP verifică la centimă fiecare ban utilizat din subvenția partidelor. Vede toată contabilitatea partidelor și vizualizează toate documentele aferente fiecărei cheltuieli, fiecărei plăți din contabilitate. Nu putem face publice aceste informații deși noi intrăm în posesia acestor informații pe perioada controlului pe care-l exercităm”, a declarat Constantin Mitulețu Buică.
Câți bani au popmat bani în instituțiile de presă
Mitulețu Buică a precizat că a trimis DNA, la solicitarea procurorilor anticorupție, rezultatele controalelor pe care AEP le-a efectuat la partidele politice în urma campaniilor electorale de anii trecuți. Printre fomațiunile verificate de DNA se numără PSD, pentru campaniile din 2019, precum și AUR, PER și Forța Națională, pentru campaniile din 2020.
Potrivit informațiilor rezultate în urma anchetei, în 2021 PSD a alocat instituțiilor media cea mai mare sumă, 39,6 mil. lei, PNL a cheltuit cu promovarea 21,2 mil. lei, USR 1.1 mil. lei, PMP 515.433 lei, iar Pro România a acordat 1.095 de lei, iar AUR 0 lei.
Radiodifuzorii privaţi pot difuza contra cost numai acele producţii audiovizualede promovare electorală care sunt realizate de către competitorii electorali şi la care radiodifuzorii nu au niciun fel de contribuţie editorială.
„Nu avem nicio informație în acest sens și e cel puțin straniu sa aflam despre asta de la dumneavoastră. Să nu fie o simplă plângere pe care fiecare instituție să fie obligată să o cerceteze. Dacă aveți mai multe detalii, sa îmi dați, tocmai am făcut o cerere și eu”, a transmis Euronews George Simion.
„Dosarul s-a închis în urmă cu câteva luni. A fost deschis în urma unei plângeri. Noi nu am luat bani de la bugetul de stat. Prin urmare, nu a fost nicio problemă”, a transmis și Dănuț Pop, liderul PER.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a cerut autorităților de la București să asigure garanții specifice pentru independența editorială și să introducă prevederi legale care să oblige dezvăluirea contractelor dintre partidele politice și mass-media în baza cărora fondurile publice sunt transferate către presă.
Suma totală virată ca subvenție, în 2022, conform Autorității Electorale Permanente, este de 234 de milioane de lei. În 2021, partidele au primit 252,6 milioane de lei, în 2020 (252,6 milioane de lei), în 2019 (170,3 milioane de lei), în 2018 partidele au încasat cea mai mare sumă pentru promovare, în cuantum de 30 de milioane de lei, în timp ce în 2018, bugetul a fost redus la jumătate (14,5 milioane de lei).
