Starea actuală a drepturilor LGBTQ a alarmat în mod special militanții și analiștii, deoarece o avalanșă de politici represive - de la proiectele de lege sponsorizate de republicani care interzic spectacolele de drag în mai multe state americane până la criminalizarea identităților LGBTQ+ în Uganda - par să semnaleze o ostilitate tot mai mare față de persoanele queer, potrivit Euronews Culture.
Dar cum se descurcă Europa în mijlocul unor astfel de convulsii?
Malta și Țările de Jos se află în fruntea clasamentului
Mai multe țări și orașe europene se află de ani de zile confortabil în fruntea clasamentelor globale privind drepturile și atitudinile LGBTQ și nu există semne că acest lucru se va schimba prea curând.
În 2022, Amsterdam a fost declarat cel mai favorabil homosexualilor din lume de către Open for Business, raportul citând "atitudinile primitoare" ale capitalei olandeze și anunțând că este un "far puternic la nivel mondial" pentru atitudinile pro-LGBTQ. Londra, Berlin, Stockholm și Dublin s-au clasat, de asemenea, pe primele locuri.
În ceea ce privește cel mai recent raport al Asociației Lesbienelor, Homosexualilor, Bisexualilor, Transsexualilor și Intersexualilor (ILGA), Malta a fost proclamată încă o dată cea mai bună țară din Europa în ceea ce privește drepturile LGBTQ, menținându-se pe primul loc în indexul Rainbow Europe pentru al optulea an consecutiv.
Populația covârșitor de catolică a acestei țări mediteraneene și poziția conservatoare față de anumite probleme sociale - și anume, avortul - fac din ea un candidat puțin probabil pentru coroana curcubeului european. Cu toate acestea, s-a transformat într-un fel de refugiu pentru homosexuali.
Mai multă egalitate în materie de căsătorie și drepturi galopante pentru transsexuali
Pe parcursul anului trecut, o serie de țări europene au făcut mai mulți pași înainte în diverse chestiuni legate de comunitatea LGBTQ+, oferind astfel o încurajare foarte necesară activiștilor de pe întregul continent.
În iulie anul trecut, Elveția a legalizat căsătoria între persoane de același sex, alăturându-se astfel listei tot mai mari de țări care permit cuplurilor gay să se căsătorească.
Decizia a fost luată în urma unui referendum organizat în septembrie 2021, în care puțin sub două treimi dintre alegători au susținut "Căsătoria pentru toți", așa cum a fost prezentată noua modificare juridică.
Poate fi o surpriză pentru unii faptul că statului alpin - perceput frecvent ca un bastion al standardelor de viață ridicate - îi va lua atât de mult mai mult timp decât multora dintre vecinii săi să legalizeze căsătoria între persoane de același sex. Dar merită remarcat faptul că Elveția - o confederație în care cantoanele păstrează o autonomie semnificativă - nu a strălucit întotdeauna pe frontul drepturilor civile.
În 1990, Elveția a fost ultima țară europeană care a extins pe deplin dreptul de vot pentru femei, după ce o decizie a Curții Supreme Federale a aprobat votul femeilor în micul canton Appenzell Innerrhoden.
Urmând exemplul Elveției, Slovenia a introdus, de asemenea, căsătoria între homosexuali, în timp ce Croația a permis cuplurilor de același sex să adopte.
În timp ce drepturile LGBTQ din Europa de Est sunt adesea pe prima pagină a ziarelor din motive greșite, Moldova - o țară profund ortodoxă și una dintre cele mai sărace din Europa - a făcut progrese semnificative în îmbunătățirea condițiilor pentru cetățenii săi homosexuali, urcând 14 locuri în Indexul Curcubeu din 2022.
Drepturile persoanelor trans au înregistrat, de asemenea, progrese semnificative, după ce în Finlanda și Spania au fost adoptate noi legi care permit persoanelor să își schimbe genul legal fără a fi supuse unor proceduri și evaluări medicale epuizante.
"Aceasta este ceea ce înseamnă mândria față de propria țară", a transmis săptămâna trecută pe Twitter ministrul spaniol al egalității, împărtășind un articol despre cum noua lege a contribuit la creșterea clasamentului țării în indexul Rainbow Europe.
O astfel de reformă a recunoașterii genului a fost pusă la stâlpul infamiei de către anumiți conservatori și feministe radicale, care denunță ceea ce ei consideră a fi încercări de a eroda identitatea sexuală.
Cu toate acestea, mulți militanți pentru drepturile omului și activiști transsexuali consideră că astfel de legi sunt pași indispensabili pentru a oferi mai multă egalitate și recunoaștere unei comunități profund lipsite de drepturi.
Care este situația din România?
Din toată Uniunea Europeană, doar România și alte trei țări nu recunosc oficial relația dintre două persoane de același sex. Acest lucru se va schimba deoarece țara noastră trebuie să implementeze legislația impusă de Uniunea Europeană.
Statul român trebuie să recunoască și să protejeze familiile formate din persoane de același sex. Aceasta este decizia comunicată marți de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, după ce, în urmă cu patru ani, 21 de familii homosexuale au chemat în judecată statul român, pentru că nu le erau recunoscute drepturile.
CEDO a decis că România a încălcat articolul 8, referitor la dreptul la viață privată și de familie, în cazul celor 21 de familii care s-au adresat instituției pentru drepturile omului, în anii 2019 și 2020.
Cazul a pornit de la o familie formată din două persoane de același sex (Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru) care au dat în judecată statul român la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, după ce s-au lovit de refuzul serviciilor de stare civilă de a recunoaște relația de familie dintre ei. Alte 20 de familii s-au alăturat demersului juridic pe parcurs.
În decizia de marți, CEDO a stabilit că România avea obligația de a asigura un cadru legal pentru recunoașterea familiilor formate din persoane de același sex. Judecătorii europeni au transmis că argumentele guvernului nu au putut combate dreptul pe care îl aveau persoanele de același sex de a le fi recunoscute familiile.
Acest caz a fost sprijinit de Asociația Accept, care săptămâna trecută a lansat o petiție pentru recunoașterea și protejarea familiilor formate din persoane de același sex, care a strâns 7.000 de semnături până acum.
Situația nu este atât de roz în toată Europa
Oricât de roz ar fi imaginea lungă a listei lungi de drepturi LGBT+ nou dobândite în Europa, aceste progrese nu pot, din păcate, să acopere unele dintre fisurile tot mai mari de la suprafață.
În statele din Visegrád, și anume în Polonia și Ungaria, situația comunității queer lasă mult de dorit, deoarece persoanele LGBTQ nu beneficiază de aproape nicio protecție juridică, cu puține drepturi de rezervă.
Mai la est și dincolo de granițele UE, Rusia - "paria" Europei în urma invaziei lui Vladimir Putin în Ucraina în februarie anul trecut - și-a extins și mai mult legislația anti-LGBT, după ce o lege existentă care interzicea "propaganda gay" pentru copii a fost extinsă la toate categoriile de vârstă în decembrie anul trecut.
Privind spre vest, Italia pare, de asemenea, să treacă printr-o perioadă dificilă.
Țara a rămas mult timp în urma vecinilor săi occidentali în ceea ce privește drepturile LGBTQ, introducând uniunile între persoane de același sex abia acum șapte ani - și este încă departe de a face pasul spre sancționarea căsătoriilor între persoane de același sex.
Alegerea unui guvern de dreapta dură în septembrie anul trecut, condus de naționalista pasionată Giorgia Meloni, nu a fost o schimbare binevenită pentru mulți membri ai comunității LGBTQ.
Creșterea violenței și egalitatea juridică merg mână în mână
Una dintre cele mai îngrijorătoare schimbări observate de organismele de supraveghere LGBTQ în ultimul an este creșterea numărului de infracțiuni motivate de ură împotriva homosexualilor.
"În 2022 s-a înregistrat o creștere evidentă a violenței împotriva persoanelor LGBTI", a declarat ILGA. "Nu numai în ceea ce privește numărul, ci și în ceea ce privește gravitatea acestor violențe".
Franța, Belgia, Țările de Jos și Marea Britanie se numără printre țările citate ca fiind cele care au raportat o astfel de creștere. SOS Homophobie din Franța a remarcat, de asemenea, că violențele homofobe și transfobe au crescut cu 28% și, respectiv, 27% față de anul trecut.
Într-un raport de presă publicat recent, Comisia Europeană a comentat aceste evoluții cu profundă îngrijorare.
"Am asistat la o creștere a retoricii anti-LGBTI, alimentată de dezinformare și de narațiuni false, care duce adesea la violență, hărțuire și stigmatizare", se arată în comunicat. "Suntem profund îngrijorați de această situație - în Europa și în întreaga lume."
Cel mai recent studiu al ILGA lasă totuși loc de optimism: lăsând la o parte violența în creștere, situația juridică a persoanelor LGBTQ din Europa s-a îmbunătățit în general.
"În ciuda atacurilor intense împotriva persoanelor LGBTTI în mai multe țări, egalitatea continuă să avanseze în Europa", se arată în raport.
"În timp ce discursul public devine mai polarizat și mai violent, în special împotriva persoanelor trans, determinarea politică de a avansa drepturile LGBTI dă roade".
