Furtuna Boris a măturat Europa Centrală anul trecut, în timp ce inundațiile devastatoare au lovit Spania și Germania, făcând cel puțin 258 de victime în total, potrivit Euronews.com.
Aceste trei catastrofe - care s-au numărat printre primele 10 cele mai costisitoare fenomene climatice la nivel mondial anul trecut - indică importanța crucială a pregătirii pentru dezastre.
Cu toate acestea, mai puțin de patru din zece europeni consideră că sunt bine pregătiți pentru dezastre sau situații de urgență în zonele lor, conform unui nou sondaj Eurobarometru.
Și mai îngrijorător este faptul că mai puțin de unul din zece respondenți a declarat că este informat cu privire la planul de răspuns la dezastre sau situații de urgență al orașului său.
Ce țări au un plan clar în caz de dezastru?
Conform sondajului, realizat în februarie și martie 2024 pe un eșantion de peste 26 000 de participanți europeni, doar 9% dintre cetățenii UE afirmă că știu care este planul orașului, regiunii sau țării lor în caz de dezastru sau urgență. Acesta include proceduri de evacuare, locuri de adăpostire sau de obținere a ajutorului.
Deși acești termeni sunt adesea utilizați în mod interschimbabil, există o mare diferență între ei, conform ONU. O urgență este un eveniment care poate fi gestionat cu resursele disponibile. În timp ce un dezastru copleșește capacitatea respondenților locali și necesită ajutor extern.
Această proporție variază semnificativ de la o țară la alta, de la doar 2 % în Malta și Grecia la 20 % în Suedia, urmată de 19 % în Finlanda.
Cazul celor două țări nordice nu este surprinzător, deoarece cel puțin unul din cinci respondenți a „participat la o formare sau la un exercițiu pentru a învăța cum să reacționeze în caz de urgență”.
Proporția persoanelor care declară că au fost informate cu privire la un plan
Subliniind nevoia critică de pregătire pentru dezastre, David Alexander, profesor de planificare și gestionare a situațiilor de urgență la University College London (UCL), își amintește de cele peste 200 de vieți pierdute în inundațiile din Valencia din octombrie anul trecut.
„Evenimentul nu a fost nici neașteptat, nici pregătit în mod adecvat. A fost disponibilă o avertizare meteorologică, dar partea administrativă a procesului de avertizare (decizia de a avertiza, emiterea unei avertizări etc.) a fost ineficientă, la fel și reacția socială”, spune el pentru Euronews Green.
Cele mai mari scoruri sunt încă relativ scăzute, indicând că, chiar și cea mai informată țară, doar 1 din 5 persoane cunoaște planul de dezastre al orașului său. Acest lucru sugerează un decalaj major de comunicare între guvernele (locale) și cetățeni în ceea ce privește pregătirea pentru situații de urgență.
De exemplu, atunci când respondenții au fost întrebați: „Știți cum vă vor alerta serviciile de urgență în cazul unui dezastru?”, doar jumătate dintre cei din Spania au fost de acord, comparativ cu media UE de 57%.
„Este mai probabil ca gospodăriile care dispun de un plan să se simtă capabile să se protejeze”, spune Ed Morrow, manager principal de campanii la Fundația Lloyd's Register, o organizație caritabilă globală pentru siguranță.
Care țări se simt cel mai puțin pregătite pentru dezastre?
În aceeași ordine de idei, majoritatea cetățenilor UE (58%) nu se simt bine pregătiți pentru dezastre sau situații de urgență care pot apărea în zona în care locuiesc. Doar 37% se consideră bine pregătiți.
Acest lucru se referă la „pregătirea personală”, nu la opiniile respondenților cu privire la autoritățile locale sau la țările lor.
Percepția de a fi bine pregătit variază semnificativ în funcție de țară, de la 25 % în Malta la 65 % în Slovenia.
Alte constatări oferă o perspectivă asupra motivului pentru care Slovenia are o încredere mai mare în pregătirea pentru dezastre. Sondajul a fost realizat la începutul anului 2024, la un an după ce țara a fost devastată de inundații.
În cadrul acestuia, 31% dintre respondenți au declarat că s-au implicat în activități de voluntariat pentru a crește rezistența la dezastre, cea mai mare rată dintre toate țările intervievate.
Țările din Europa de Sud raportează cel mai scăzut sentiment de a fi bine pregătite. Acestea includ Portugalia (27 %), Grecia (28 %), Spania (29 %) și Italia (34 %).
Aceste țări sunt predispuse la dezastre naturale precum incendiile de vegetație și valurile de căldură, care se intensifică odată cu schimbările climatice.
