Negocierile pentru oprirea războiului din Ucraina duc și la ideea trimiterii unor trupe occidentale de menținere a păcii. Cu cât acest scenariu se apropie din ce în ce mai mult de a fi realizat, cu atât crește nervozitatea rușilor.
Șeful Consiliului de Securitate de la Moscova, Serghei Șoigu, a amenințat încă o dată Europa cu armele nucleare în cazul în care acele trupe ar ajunge în „teritorii istorice ruseşti”, cu referire inclusiv la cele cucerite de la ucraineni și incluse, în 2022, în Constituția Rusiei.
Serghei Șoigu amenință Europa cu armele nucleare. Din nou
Șoigu spune că un asemenea scenariu „ar putea conduce la o confruntare directă între NATO şi Rusia, chiar la un al treilea război mondial pe termen mai lung”. El a precizat că acele trupe „ar fi mai corect să fie calificate drept de invadatori şi ocupanţi” și că Rusia „monitorizează îndeaproape pregătirile militare” ale țărilor europene, mai ales după ce majoritatea au anunțat majorarea cheltuielile din domeniul apărării. El a subliniat că cheltuielile militare combinate ale NATO sunt de 14 ori mai mari decât ale Rusiei.
„Politicienii rezonabili din Europa înțeleg că punerea în aplicare a unui astfel de scenariu ar putea duce la o confruntare directă între NATO și Rusia sau chiar la declanșarea celui de-al Treilea Război Mondial", a argumentat oficialul rus.
Totodată, Șoigu spune că „misiunea de menținere a păcii” este doar o acoperire a „controlării Ucrainei şi resurselor sale minerale”.
Fostul ministru al Apărării a amintit și de doctrina nucleară rusă, care a fost schimbată anul trecut: „Rusia îşi rezervă dreptul de a folosi armament nuclear în cazul unei agresiuni împotriva sa sau a republicii Belarus, inclusiv cu utilizarea armamentului convenţional. (...) Supraveghem îndeaproape pregătirile militare ale ţărilor europene. Conform Strategiei Securităţii Naţionale a Federaţiei ruse, în cazul în care state străine comit acţiuni ostile care constituie o ameninţare la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Federaţiei ruse, ţara noastră consideră că este legitim să ia măsurile simetrice şi asimetrice necesare pentru a reprima asemenea acţiuni şi a împiedica repetarea lor”.
Problema deplasării de forțe occidentale în Ucraina a fost comentată din nou și de Emmanuel Macron. De altfel, președintele Franței a fost cel care a propus prima dată așa ceva, la începutul anului 2024. El a reluat subiectul acum și a spus că acele trupe ar urma să fie „prezente în locuri strategice identificate în avans împreună cu ucrainenii” și că vor avea „un caracter de disuasiune a unei potenţiale agresiuni ruseşti”.
Oficialul rus a subliniat că NATO trece la un nou sistem de pregătire pentru luptă, capabil să desfășoare o forțe de 100.000 de militari în 10 zile, 300.000 în 30 de zile și până la 800.000 în 180 de zile. Țările NATO își modernizează, de asemenea, sistemele de apărare aeriană: „Norvegia, Belgia și Olanda își modernizează flotele de avioane de luptă, achiziționând avioane de luptă americane F-35, în timp ce România și Bulgaria achiziționează avioane de luptă tactice F-16”.
Șoigu, care a fost ministru al Apărării în perioada 2012-2024, a precizat că Rusia poate folosi armele nucleare chiar și împotriva SUA.
„Este îndreptată împotriva Statelor Unite şi coaliţiilor militare care consideră Rusia drept un potenţial inamic şi care deţin armament de distrugere în masă sau un potenţial important de luptă al unor forţe polivalente", a explicat Șoigu, însă a spus că asenemea acțiuni ar putea fi folosite şi statelor care îşi furnizează teritoriul şi resursele în vederea pregătirii şi punerii în aplicare a unei agresiuni împotriva Rusiei, conform agenției ruse de presă Tass.
Amenințările cu arme nucleare au devenit o retorică obișnuită a rușilor, după ce au declanșat invadarea Ucrainei, țară care a acceptat să renunțe la armele nucleare sovietice pe care le avea. Totul s-a întâmplat în 1994, după semnarea Memorandumului de la Budapesta, prin care ucrainenii au aderat și la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare. În schimb, Ucraina a primit garanții de securitate din partea marilor puteri, printre care SUA, Rusia și Marea Britanie. În ciuda acestor garanții, Rusia a atacat Ucraina în 2014, când a anexat peninsula Crimea și apoi în Donbas, iar în 2022, în războiul care durează și acum.
