Parlamentarii au aprobat bugetul de stat pentru 2023. Este pentru prima dată cand bugetul este aprobat înainte de jumătatea lunii decembrie, astfel încat ministerele, instituțiile din subordine și autoritățile locale vor avea parte de un buget pentru 12 luni, spre deosebire de ani când era aprobat abia în aprilie. În plus, acesta a fost și dezbatut în Parlament. Bugetul pe 2023 a fost construit pe o creștere economică de 2,8%, o inflație medie anuală de 9,6%, și pe un deficit de 4,40% din PIB, cifre considerate prea optimiste de opozitie.
„Este un buget realist, echilibrat, care vizează susținerea economiei și protejarea populației. Vom continua să ne focalizăm atenția pe susținerea mediului de afaceri, investiții, protejarea cetățenilor, protejarea cetățenilor vulnerabili”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.
Scădere lentpă a inflației
Dacă în ultimele luni ale anului inflația a atins valori record, mai ales ca urmare a creșterii preturilor la energie, pentru 2023 bugetul ia în calcul o reducere lentă a inflatiei. La sfârșitul anului viitor se estimează că nivelul inflației va ajunge sub 10%.
„În sfârșit instituțiile din România, ministerele, administrația locală nu vor mai beneficia de un buget de opt, nouă luni de zile, ci vor avea în sfârșit un buget de 12 luni și să poată să înceapă proiectele de la începutul anului viitor. Asta este principalul câștig al bugetului. Asta nu înseamnă că nu vor fi presiuni inflaționiste anul viitor. Am văzut în acest an, din păcate mare parte din inflație reprezintă creșterea prețurilor la energie și inflația importată, din cauza importurilor foarte mari pe care le face România încă și a deficitului balanței comerciale înceea ce privește produsele alimentare. Sunt 8% raportat la PIB măsuri de sprijinire a economiei, în condițiile în care acum doi ani pe criză nu am avaut nici măcar 2% din PIB alocat sprijinirii mediului economic, un program de sprijin care să poată genera creștere economică, producție mai mare aici în țară care să reducă inflația”, a precizat Gabriel Zetea, deputat PSD.
„Bugetul prezentat de PSD și PNL este un buget al sărăcirii României, care crește cheltuielile și care reduce deficitul într-un singur fel, prin creșterea taxelor și impozitelor asupra românilor, lucru care se va aplica pe o populație deja sărăcită, într-o economie deja sărăcită și care nu îi va aduce prosperitate, dimpotriva va goni și mai mult românii din România. De 10 ani de zile lucrez pe bugete, încerc să le transparentizez și să le fac inteligibile. Anul ăsta prezentăm un buget alternativ, un buget care ar lăsa mai mulți bani românilor în buzunar, 600 de lei prin reducerea impozitării muncii, care ar încuraja munca, nu numai declarativ dar și faptic”, a declarat Claudiu Năsui, deputat USR.
Buget pe repede înainte
Bugetul anului viitor înseamnă alocări record pentru Ministerul Mediului, Ministerul Cercetarii și Ministerul Apărarii. Războiul de la granița României a dus bugetul pentru Apărare până la 2,5% din PIB.
Sunt prevazute bugete în creștere pentru dezvoltare, investiții, cultură, transporturi, educție și turism. Majorările sunt cuprinse între 3 și 31%. Și Ministerul Familiei va avea de șase ori mai mulți bani decât anul acesta. Șapte ministere pot fi considerate perdante, între care Ministerul Energiei, cu minus 64%. Motivul scăderii fondurilor alocate este degrevarea de plată subvențiilor pentru facturile de energie, care se fac din Fondul de Tranziție Energetică.
Bugetul de stat pentru anul 2023 a fost dezbătut și votat pe repede înainte în Parlament în aceasta săptămână. Inițial votul final asupra legii ar fi trebuit să aibă loc joi, dar după ce comisiile de specialitate au dezbătut în viteză toate amendamentele existente s-a ajuns miercuri la votul final. Legea va merge acum la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare.
Bugetul pe 2023 a fost construit pe o creștere economică de 2,8%, o inflație medie anuală de 9,6%, și pe un deficit de 4,40% din PIB. România este singura țară din Uniunea Europeana care are declanșată o procedură pentru deficit excesiv. Nivelul deficitului trebuie să ajungă la maximum 3% din PIB până la finalul anului 2024.
