Președintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că salută anunțul făcut de cancelarul german Olaf Scholz privind susținerea aderării României la spațiul Schengen.
Klaus Iohannis a subliniat că accederea României la zona de liberă circulație în Europa reprezintă un ”obiectiv strategic”.
”Salut anunțul făcut astăzi la Praga de către cancelarul Olaf Scholz privind susținerea aderării României la Schengen de către Germania - un obiectiv strategic pentru țara mea care, în mod clar, îndeplinește toate cerințele tehnice. I-am mulțumit pentru angajamentul său”, a scris președintele Klaus Iohannis, pe Twitter.
I welcome the announcement today in #Prague by 🇩🇪 @Bundeskanzler @OlafScholz regarding Germany's support for the #Schengen accession of Romania🇷🇴 - a strategic objective of my country, which clearly fulfils all technical requirements. I thank him for his personal commitment!
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) August 29, 2022
Reacția președintele României vine în contextul în care cancelarul german Olaf Scholz a apreciat luni că Bulgaria, Croaţia şi România îndeplinesc criteriile de aderare la Spaţiul Schengen, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Ce este spațiul Schengen
Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor care este formată din 26 de state membre, ultimul stat care a aderat fiind Principatul Liechtenstein (19 decembrie 2011), potrivit mae.ro.
Pentru cetățenii UE, eliminarea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen înseamnă o mai mare libertate de mișcare și o securitate sporită, prin adoptarea unor reguli comune ale statelor semnatare ale Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen:
- Eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne;
- Set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE;
- Armonizarea condițiilor de intrare și a normelor privind vizele și cooperarea consulară;
- Cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
- Cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale;
- Crearea și dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen.
Zona Schengen și cooperarea între statele membre se întemeiază pe Acordul Schengen, semnat la 14 iunie 1985 între Republica Federală Germania, Franța, Belgia, Luxemburg și Olanda, privind eliminarea controalelor la frontierele lor comune.
La 19 iunie 1990 a fost elaborată și semnată Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare și crearea unei singure frontiere externe, unde controalele de imigrare pentru spațiul Schengen se efectuează în conformitate cu normele comune ale statelor membre.
România și Schengen
Până în prezent, România a parcurs cu succes toate etapele tehnice necesare aderării. Evaluarea celor şapte domenii de interes (cooperare poliţienească, protecţia datelor, consulate, frontiere maritime, frontiere aeriene, frontiere terestre, SIS/SIRENE) a concluzionat că România îndeplineşte condiţiile de aderare la Spaţiul Schengen.
În contextul provocărilor de securitate actuale, finalizarea cât mai urgentă a procesului de aderare a României la Spaţiul Schengen apare ca o necesitate, o expresie a încrederii în valorile europene dar mai ales un plus de securitate pentru cetăţenii europeni.
Finalizarea procesului de aderare la Spaţiul Schengen este supusă deciziei unanime a statelor membre, la nivelul Consiliului Uniunii Europene, potrivit ue.mae.ro.
