Armenia a cerut ajutorul Uniunii Europene pentru a putea gestiona criza refugiaților care fug din regiunea Nagorno-Karabah, după ce Azerbaidjanul a intervenit militar pentru a prelua controlul asupra statului separatist, a anunțat sâmbătă Biroul premierului italian Giorgia Meloni, conform agenției Reuters.
La nivel internațional, regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută ca făcând parte din Azerbaidjan, însă este populată, în principal, de armeni creștini care au format republica Arțah în urmă cu 30 de ani, în contextul unui conflict etnic sângeros, generat odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice.
Peste 100.000 de refugiați au fugit în Armenia, după ce Azerbaidjanul a lansat o operațiune militară pentru a recăpăta controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah, a declarat vineri șeful Agenției ONU pentru refugiați (UNHCR).
Armenia a cerut Uniunii Europene adăposturi temporare și materiale medicale, se arată într-un comunicat emis de Biroul premierului italian Giorgia Meloni. De altfel, oficialii de la Roma au precizat că iau măsuri pentru a promova stabilizarea în regiunea Nagorno-Karabah.
Pericolul unui exod în masă
Un exod în masă ar putea schimba echilibrul delicat al puterii în regiunea Caucazului de Sud, locuită de un mozaic de etnii şi străbătută de conducte de petrol şi gaze, unde Rusia, SUA, Turcia şi Iran îşi dispută influenţa.
Victoria Azerbaidjanului de săptămâna trecută pare să pună capăt unuia dintre "conflictele îngheţate" vechi de zeci de ani, datând de la destrămarea Uniunii Sovietice. Preşedintele azer Ilham Aliev a declarat că 'pumnul său de fier' a aruncat în negura istoriei ideea unui Karabah etnic armean independent şi că regiunea va fi transformată într-un "paradis" ca parte a Azerbaidjanului.
Nagorno-Karabah, numit de armeni Arţah, se află într-o zonă care, de-a lungul secolelor, s-a aflat sub stăpânirea perşilor, turcilor, ruşilor, otomanilor şi sovieticilor. A fost revendicat atât de Azerbaidjan, cât şi de Armenia după căderea Imperiului Rus în 1917. În perioada sovietică, a fost desemnată ca regiune autonomă în cadrul Azerbaidjanului.
Odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, etnicii armenii din Nagorno-Karabah au ieşit de sub controlul Baku şi au capturat teritoriile învecinate în ceea ce este cunoscut sub numele de primul război din Karabah. În perioada 1988-1994, aproximativ 30.000 de persoane au fost ucise şi peste un milion de oameni, majoritatea azeri, au fost strămutaţi.
În 2020, după zeci de ani de ciocniri, Azerbaidjanul, sprijinit de Turcia, a câştigat un al doilea război decisiv de 44 de zile în Karabah, recâştigând teritorii din enclavă şi din împrejurimi. Acest război s-a încheiat cu un acord de pace mediat de Rusia, pe care armenii o acuză că nu l-a garantat.
Azerbaidjanul, cu populaţie majoritar musulmană, a declarat că armenii, care sunt creştini, pot pleca dacă doresc din Karabah.
