Ministrul Agriculturii a trimis corpul de control la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) pentru a verifica posibilele nereguli în cazul subvențiilor acordate pentru recoltarea stufului din Delta Dunării. Surse judiciare au precizat că și Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, a început o anchetă în acest caz.
Verificările au fost demarate, în contextul în care una dintre firmele beneficiare ar fi controlată de Ștefan Stănescu, fiul lui secretarului general al PSD, Paul Stănescu.
La APIA a fost depusă o cerere de plată pentru 36 de mii de hectare de stuf din Delta Dunării, iar suma s-ar ridica la peste cinci milioane de euro, susțin surse citate de Știrile Pro TV.
Legea privind recoltarea stufului, respinsă de senatori, dar adoptată cu modificări în Camera Deputaților
Recoltarea putea fi realizată în baza unei legi adoptate recent. Actul normativ a fost aprobat în mai 2023 și a avut un parcurs legislativ atipic. A fost depusă la Senat în februarie 2021 și a fost ulterior respinsă de senatori. A ajuns în Camera Deputaților, unde a trecut prin comisia de Agricultură și a suferit modificări importante. Textul original a fost eliminat cu totul în comisie și s-au adăugat paragrafele referitoare la posibilitatea subvenționării recoltării stufului.
Membrii comisiei motivau la acel moment că acea modificare este necesară pentru ca legea să pusă în concordanță cu un regulament european. Regulamentul european invocat de comisia de specialitate, lung de 180 de pagini, menționează posibilitatea de acordare de astfel de subvenții pentru ceea ce înseamnă produsele agricole din zonele de mlaștină. În schimb, nu este menționat termenul de stuf.
În acest caz, Euronews România a încercat să obțină puncte de vedere atât de la ministrul Florin Barbu, cât și de la Paul Stănescu, dar de la directorul Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA).
Reacția directorului APIA Tulcea în cazul afacerii cu stuf din Delta Dunării: Absolut nimic nu ne reproșăm. Prerogativele APIA sunt destul de limitate
În direct la Euronews România, directorul APIA Tulcea, Florin Stăneață, a dat de înțeles că nu își reproșează ”absolut nimic” în acest caz și a explicat că instituția pe care o conduce are atribuții ”destul de limitate” deoarece nu poate face decât să pună în aplicare ”politicile agricole inițiate și legiferate de direcția agricolă”.
”Absolut nimic. De ce am avea ce să reproșăm, atâta timp cât prerogativele APIA, fie ea aparat central, fie centru județean sunt destul de limitate în acest sens. Noi nu putem face decât atât, să punem în aplicare politicile agricole inițiate și legiferate de direcția agricolă.
Suntem organ tehnic de specialitate în subordinea Ministerului Agriculturii. Nu facem nimic altceva decât să punem în aplicare politicile agricole, așa cum le dezvoltă Ministerul Agriculturii”, a afirmat Florin Stăneață, la Euronews România.
Directorul APIA Tulcea a precizat că, în acest caz, ”cererile nu au fost aprobate inițial”.
”Cererile nu au fost aprobate inițial. Procesul de autorizare e unul destul de lung și începe cu primirea cererilor și cu instrumentarea acestora. Procesul de primire începe undeva în luna martie, mai a anului 2023, iar autorizarea finală la plată se încheie la 30 iunie. (...)
Până la momentul acesta, acest dosar nu a fost plătit. Nu a fost autorizat la plată. Suntem în proces de autorizare, într-adevăr. Autorizarea nu înseamnă neapărat o decizie pozitivă. Ea poate fi una pozitivă sau negativă”, a menționat el.
Întrebat dacă a fost stopată acordarea subvențiilor, Stăneață a dat de înțeles că nu a fost stopată acordarea subvențiilor, ci doar au fost cerut ”lămuriri suplimentare”:
Nu s-au stopat. Pur și simplu, am fost chemați pentru lămuriri suplimentare cu privire la oportunitatea a aproba aceste dosare. S-au inițiat discuții suplimentare cu privire la îndeplinirea condițiilor de eligibilitate (...)
S-au primit două cereri de la două societăți pe o suprafață de 36.000 de hectare... Nu cred că e concludent pentru noi ca agenție de plăți cine este acționar într-o societate. Nu asta determină condițiile de eligibilitate într-un dosar sau nu”, a mai menționat șeful APIA Tulcea.
Anchetă a Ministerul Agriculturii privind acordarea subvențiilor
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a dispus o anchetă a Corpului de control pentru a verifica legalitatea acordării subvențiilor pentru paludicultură, în contextul informațiilor apărute în spațiul public referitoare la modalitatea de acordare a acestui nou tip de subvenții.
”Ministrul Agriculturii a solicitat ca din echipa de control să facă parte și inspectori Antifraudă.
Reamintim că, pe parcursul elaborării fișelor de intervenție din cadrul PNS 2023-2027 au fost organizate mai multe reuniuni tehnice consultative, acestea având rolul de a asigura pe de o parte transparența procesului decizional în raport cu partenerii relevanți, si, pe de altă parte, de a îngloba contribuțiile acestora în procesul de elaborare a documentului programatic cu scopul asigurării eficienței și îmbunătățirii adresabilității viitoarelor intervenții.
Astfel, în cadrul acestui amplu proces de consultare, MADR a primit din partea mediului asociativ mai multe solicitări referitoare la posibilitatea de finanțare a activității de paludicultură – recoltarea stufului. Acest tip de sprijin se acordă și de către alte state din Uniunea Europeană, respectiv Austria, Franța, Lituania sau Suedia”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.
De ce sunt acordate subvenții pentru recoltarea stufului
Ministerul Agriculturii a explicat de ce sunt acordate subvenții pentru activitatea de recoltare a stufului
”Din materialele științifice elaborate de institutul de specialitate INCDDD Tulcea se constată că paludicultura are efecte benefice atât pentru mediu, cât și din punct de vedere economic.
Din punct de vedere economic, paludicultura poate contribui la producerea de biomasă, cerință esențială a Green Deal și a programului european Fit 55, poate conduce la producerea de îngrășământ organic natural, fiind astfel și o sursă pentru hrana animalelor din aceste zone
Din punct de vedere al mediului, activitatea de paludicultură contribuie la sechestrarea dioxidului de carbon (cca. 10-16 t/ha anual) și a gazelor cu efect de seră în solurile organice, reprezentând o strategie inteligentă de luptă împotriva schimbărilor climatice, promovată prin Green Deal. În plus, această activitate contribuie la conservarea biodiversității în zona de protecție integrală Natura 2000 care constituie, de altfel și Patrimoniu UNESCO
Din punct de vedere social, dat fiind că paludicultura este o activitate specifică Deltei Dunării subliniem importanța sa prin prisma integrării forței de muncă dintr-o zonă subdezvoltată economic, dar și faptul că prin aceasta se păstrează tradițiile și specificul zonei (recoltarea manuală a stufului)
În acest sens, fermierii care utilizează astfel de suprafețe cu respectarea condițiilor de eligibilitate stabilite în PS PAC și legislația subsecventă, ca de exemplu, desfășurarea unei activități agricole, pot beneficia de aceste plăți. În conformitate cu articolul 4 alin.(2) din Regulamentul (UE) 2115/2021 activitatea agricolă implică atât cultivarea inclusiv prin paludicultură, cât și menținerea suprafeței agricole pentru cultivare”, au mai precizat reprezentanții Ministerului Agriculturii.
