Un român este acuzat de trădare după ce, spun procurorii, ar fi supravegheat obiective militare din apropierea municipiului Tulcea și ar fi documentat deplasarea militarilor la granița cu Ucraina. El ar fi trimis informațiile și fotografiile către un diplomat din Ambasada Rusiei la București. Drept consecință, a fost arestat preventiv, dar contestă măsura, iar diplomatul rus a fost declarat indezirabil pe teritoriul României. Însărcinatul cu afaceri al Rusiei în România a declarat pentru agenția de presă TASS că acuzațiile sunt absolut nefondate.
Jurnalistul Cătălin Lența a făcut o analiză a situației din Europa, dar și despre ce ar însemna, din perspectiva președintelui rus Putin, o eventuală pace cu Ucraina, făcând referire la anexarea Peninsulei Crimeea în 2014.
Lența: Moscova încearcă să afle care sunt acțiunile NATO din țările de pe Flancul Estic
Cătălin Lența, jurnalist Euronews România: „România stă bine din acest punct de vedere și surprinzător că doar un om a fost arestat pentru astfel de situații. Înseamnă că serviciile secrete își fac treaba cum trebuie. Europa e într-o stare febrilă, mai ales de când a început războiul, pentru că spionajul rusesc folosește țările europene în încercarea de a afla ce se întâmplă pe Flancul Estic, care e capacitatea de reacție a NATO, care sunt mișcările de trupe care au loc, așa cum făcea și ploieșteanul reținut recent.
Nu există țară europeană și țară NATO care să nu fi fost supusă acțiunilor de spionaj. Și avem și arestări. De exemplu, în Polonia, au fost destructurate – și nu o dată – adevărate rețele. Ultima oară, acum o lună dacă îmi aduc bine aminte, un cetățean care ar fi fost posibil implicat într-o tentativă inclusiv de asasinare a lui Zelenski, dar la comanda Moscovei. În Germania a fost destructurată o rețea de spioni, culmea, unii din Ucraina, alții din Rusia, unii din Belarus. În Polonia, alte nouă persoane au fost arestate recent, bănuite că spionează în favoarea Rusiei. Există o foarte mare atenție asupra țărilor baltice, pentru că sunt țări care au granițe cu aliatul, cel puțin al Rusiei, Polonia. E o țară care are graniță directă. De Ungaria nu știm mare lucru pentru că Ungaria e o țară relativ prietenă, chiar bună prietenă cu Moscova. În schimb, am fost recent în Austria și e binecunoscut în cercurile diplomatice și ale serviciilor de informații că Austria, fără să jignim pe nimeni, e placa turnantă a spionajului european. În Austria, dar și în Elveția, nu departe, sunt foarte multe organisme internaționale și centre de comandă, inclusiv NATO, mai mult în Austria, în Elveția, evident, nu - există o activitate cât se poate de intensă a spionilor ruși, care pot fi cetățeni ruși sau cetățeni de alte națiuni care sunt convinși prin metode ideologice, financiare sau chiar prin șantaj să pună informații la dispoziția Moscovei.
Nu e deloc surprinzător, dar acest tip de spionaj direct - umblă omul cu telefonul, cu camera, filmează trupele în deplasarea lor, numără soldații și tancurile care trec - e doar una. Există spionajul cyber, care se face pe rețelele de Internet, inclusiv monitorizând rețelele sociale. Sunt oameni care, în naivitatea lor, cred că a posta imagini cu avioane NATO care zboară, de exemplu, la Szczecin, undeva deasupra unei baze militare, e o chestie interesantă. De fapt, poate fi o informație despre capacitatea aviatică.
Nu e destul să știi ce are inamicul sau potențialul dușman, să spunem, în acel loc, ci încerci să-i și blochezi mijloacele de acțiune și în acest fel ne gândim la atacurile cyber, pe care le fac entități statale, de obicei, cu gândul la Rusia, China sau Coreea de Nord, că așa se întâmplă în ultima vreme mai des, de a bloca sisteme energetice, sisteme de comunicații, sisteme medicale. Poți să întrerupi curentul într-o țară dacă nu ai o protecție adecvată. Toate acestea fac parte din acțiuni de spionaj și de subminare a puterii inamicului într-un conflict chiar nedeclarat”, a precizat jurnalistul Cătălin Lența, în platoul Euronews România.
Ce ar însemna pacea în viziunea lui Putin
Cătălin Lența: „Există estimări și analize care spun că chiar o țară din NATO ar putea fi viitoarea țintă a lui Putin”
Cătălin Lența a vorbit și despre declarațiile recente făcute de Putin, care ar fi dispus să negocieze pacea în Ucraina. În anumite condiții. Ale lui.
Cătălin Lența, jurnalist Euronews România: „Pacea pe care o vrea Rusia nu coincide cu accepțiunea de pace cum o gândește Ucraina și cum o gândește lumea democrată. Pentru Putin, pace înseamnă am pus piciorul în 18% din teritoriul ucrainean, al nostru rămâne și încheiem pacea în condițiile care ne convin. Nu cred că putem avea încredere în astfel de declarații și sunt convins de asta.
Ne amintim de 2014, de Crimeea. Ce s-a întâmplat? Crimeea a fost ocupată ilegal, samavolnic, de către Rusia, sancțiuni internaționale, discuții și... unde e la ora actuală? Crimeea e tot sub jurisdicția administrativă a Moscovei, chiar dacă este ilegal. Putin va face la fel. Probabil, vrea să facă la fel cu regiunile din estul Ucrainei, Donetsk, Donbas, dar nimeni nu garantează că o pace à la Putin va fi o pace pe termen lung. Unu, nu e convenabil pentru Ucraina, e și anormal, i-au luat teritoriul, Ucraina nu poate să accepte condițiile Rusiei, nu poți negocia cu Putin, nu poți negocia cu generalii săi. Și cine garantează că, după câțiva ani, Rusia va fi liniștită în continuare și nu va face din nou un salt? Pentru că există estimări pertinente și analize la nivelul NATO care spun că chiar o țară din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord ar putea fi viitoarea țintă a lui Putin. Și am mai văzut o analiză NATO destul de îngrijorătoare, sigur au văzut-o și toți cei care trebuie să ia decizii: țările baltice, de exemplu, pot fi ocupate de armata Moscovei în șapte zile, NATO reacționează, de obicei, în zece. E îngrijorător și acest lucru trebuie corectat în timp”.
