Keith Kellog este pentru prima dată la Kiev după numirea sa și va discuta cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu comandantul suprem al forțelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrski. Întâlnirile vin pe un fond tensionat pentru că Ucraina susține că se negociază peste capul ei și transmite că nu va recunoaște astfel de înțelegeri.
Jurnalistul Euronews România, Cătălin Lența, a analizat vizita emisarului american în capitala Ucrainei.
La ce să ne așteptăm de la vizila lui Keith Kellogg la Kiev
Cătălin Lența, jurnalist Euronews România: „Este doar la o luare de la cunoștința pozițiilor. Keith Kellogg spune așa: „o parte din misiunea mea este să ascult”. Nu știm care e cealaltă parte. Poate că va oferi ceva Ucrainei, dar acest lucru nu e public. El va asculta încă o dată ce are de spus Zelenski, ce are de spus armata ucraineană, ce are de spus Ucraina în sine. Deși știm aceste lucruri, ele au fost menționate încă de la începutul războiului. Apoi se va întoarce la Washington, îi va spune lui Trump. Rămâne de văzut dacă Donald Trump, care a vorbit deja la telefon cu Vladimir Putin și posibil să se întâlnească cu acesta în curând, va ține cont de ceea ce dorește și Ucraina. Pentru că ceea ce vedem la ora actuală pare o negociere între „greii planetei.” Cel puțin acest lucru putem să-l înțelegem din neinvitarea, de exemplu, a Ucrainei, să fie măcar acolo în audiență, a Uniunii Europene, care e în vecinătatea războiului și e unul din sprijinitorii puternici și financiari, și militari, și diplomatic ai Kievului. Rămâne de văzut dacă această vizită nu e doar una de curtoazie sau va fi ceva și de oferit.”
Se pregătește ieșirea lui Volodimir Zelenski de pe scenă
Cătălin Lența, jurnalist Euronews România: „Pare că da, încep să apară tot felul de sondaje care spun că Zelenski mai are 4% din popularitate, ceea ce nu știm. N-am văzut acel sondaj. Poate că așa e. În același timp, știm că în Ucraina e în vigoare legea marțială, cea care interzice organizarea de alegeri de orice tip, dar vedem o Ucraină totuși pe alocuri conciliantă. E un deputat, Oleksiy Honcharenko, care a declarat „sigur că nu ne-a plăcut ce am auzit la Riad, sigur că nu iubim Rusia, dar nu putem pierde americanii ca aliați în situația noastră”.
Deci, Ucraina e conștientă că la ora actuală, fără sprijinul extern, ea nu are armată, număr suficient pentru a face față la ce e pe front, pentru a păstra frontul în est. Nu face față din punct de vedere financiar. Să ne gândim că ajutorul financiar pe care îl dă și Uniunea Europeană ajută inclusiv la plata salariilor funcționarilor, la funcționare, a spitalelor, a școlilor în Ucraina, a programelor alimentare. Sunt multe lucruri în care Ucraina depinde foarte mult de ajutorul occidental. Nu se poate descurca acum. Problema e ce va face Ucraina și ce cale de soluționare vor găsi liderii ucrainieni, indiferent care sunt ei, cu alegeri prezidențiale sau fără alegeri prezidențiale, pentru a păstra un echilibru de securitate.
Ucraina este la ora actuală granița dintre Rusia și NATO. O Rusie care a cerut revenirea pe vechile aliniamente ale NATO, adică înainte de extinderea cu România și Bulgaria. NATO a fost văzut totdeauna Rusia ca un pericol și, de ce să nu spunem, ca un adversar. Pentru că Rusia de astăzi este continuatoare a firească a Uniunii Sovietice de odinioară. În mare, fosta Uniune Sovietică e Rusia de astăzi, iar mentalitățile par același.
De exemplu, vorbea cu puțin timp înainte Serghei Lavrov, ministrul de externe de la Moscova, cel care ieri, la Riad, a discutat cu Marco Rubio, cu omologul sau american, spune așa: „Vestul nu acceptă schimbările”, și vorbea de multipolaritate, de BRICS. Ce vrea să spună de fapt, Serghei Lavrov: că lumea se schimbă, că apar și alți șerifi în oraș, așa cum spunea, de exemplu, JD Vance despre Donald Trump, că e un nou șerif în oraș. Ei bine, se pare că pe alocuri, pe planetă mai apar și alți lideri. Rusia se vrea unul din liderii mondiali. De aceea acest BRICS, grupul statelor care include și Brazilia, și China, și India, începe s se extindă. Tot mai multe țări încep să devină membre sau își arată intenția de a intra în BRICS. Ceea ce înseamnă că la un moment dat BRICSUL va fi o organizație importantă.”
