Ministerul Apărării a fost astăzi reprezentat la evenimentul organizat de Ziua Armatei de un ministru interimar, premierul Nicolae Ciucă. Onorul l-a primit șeful statului, Klaus Iohannis, comandat al Forțelor Armate. De asemenea, a fost prezent la ceremonia de cinstire a eroilor care au murit pe front și cel care conduce forțele terestre franceze.
Ar fi pentru prima dată după 1989 când în România sunt atât de mulți militari străini, peste 5.000 de soldați din statele aliate.
Armata Română este compusă din aproape 70.000 de mii de militari activi, este a 11-a forță militară a UE și se află pe locul al 14-lea în NATO. De anul trecut, România are prima escadrilă de F-16, iar în 2023 sunt așteptate alte avioane de luptă dintr-un lot de 32 de aeronave cumpărate din Norvegia. Pe de altă parte, forțele navale nu au reușit să fie înzestrate nici anul acesta cu noile corvete, comandate încă din 2016.
Totodată, din 2023 bugetul Apărării va crește la 2.5% din PIB, pentru ”a spori capacitatea Armatei de a-și îndeplini misiunile încredințate” și pentru ca România să aibă mai multă credibilitate ”în exercitarea rolului de pilon regional de securitate”, potrivit declarațiilor de astăzi ale președintelui Klaus Iohannis.
În caz de nevoie, Armata se bazează pe un grup de luptă NATO, pentru a respinge un eventual atac. Sunt militari care fac parte din Forța de Reacție Rapidă a Alianței (NRF), batalion condus de Franța și cantonat la Cincu. În acest moment, mai există un grup de luptă pe teritoriul României, cantonat la baza Mihail Kogălniceanu, aflat sub comanda SUA.
Despre Ziua Armatei fără un ministru la Apărare, în contextul războiului din Ucraina, despre recenta demisie a lui Vasile Dîncu și prioritățile de securitate ale României au vorbit la Euronews colonelul și analistul militar Ion Petrescu și Iulia Joja, expert în securitate în cadrul Middle East Institute.
"Prin declarația sa, fostul ministru al Apărării s-a distanțat de afirmațiile oficiale, în sensul în care România sprijină lupta pentru menținerea statalității Ucrainei și că dialogurile diplomatice viitoare dezirabile vor fi stabilite de către autoritățile de la Kiev. În același timp, privind la ce se întâmplă în lume, observăm că s-a format un grup de presiune la Washington, iar cel care trebuie să răspundă presiunii este Joe Biden, căruia i se sugerează să înceapă convorbirile cu Putin. Concomitent, cu privire la telefoanele date de Șoigu, cine își închipuie că un ministru al Apărării își sună omologii din Washington, Paris, Ankara, doar ca să ridice problema că s-ar putea Ucraina să dea o bombă murdară este naiv. El a vrut să ia pulsul omologilor, cu intenția de a pregăti noi formule de negociere a păcii”, spune colonelul și analistul militar Ion Petrescu.
Analistul mai spune că este binevenită revenirea generalului Nicolae Ciucă în fruntea Ministerului Apărării, în urma demisiei lui Vasile Dîncu.
"El știe problemele Armatei, inclusiv promisiunile pe care ministrul de până acum le-a făcut rezerviștilor, în sensul de a se face dreptate cu pensiile militare și la ora actuală, pensiile militare, care nu au mai fost indexate de câțiva ani, se află sub nivelul pensiilor unor primari", a întărit acesta.
Creșterea bugetului pentru apărare și prioritățile de securitate ale României
Expertul în securitate Iulia Joja arată că alocarea a 2.5% din PIB pentru apărare nu este suficientă pentru achizițiile militare.
"România a avut o percepție corectă, a perceput Rusia drept o amenințare mult mai devreme decât NATO și și-a crescut bugetul militar în urmă cu câțiva ani, prin consensul din 2017, susținut de președintele Iohannis, pentru 2%, iar acum este o reacție firească să ajungem la 2,5%, deși, dacă ne comparăm cu alte state membre cu amenințare similară, se poate mai bine.
Ceea ce este important pentru acest buget militar este nu doar cifra totală de 2.5% și cât vom putea investi din buget în achiziția de echipamente militare unde știm că suntem în urmă. Până acum, România a fost printre statele în care cea mai mare parte a bugetului militar se duce în continuare în salarii și pensii. Prin urmare, creșterea de 2.5% este importantă, dar nu este suficientă pentru achizițiile militare pe care trebuie să le facem pentru a asigura securitatea națională", a explicat expertul în securitate Iulia Joja.
Colonelul Ion Petrescu spune că România nu a fost preocupată nici de achizițiile militare și nici de creșterea efectivelor Armatei
"La Forțele Navale, soluția este să preluăm o fregată americană care să vină în Portul Constanța, să fie achiziționată în baza unor plăți succesive și o perioadă să aibă și echipaj românesc, dar și american, pentru că venirea corvetelor va întârzia. Forțele Aeriene vor primi aeronave din nordul Europei, dar în același timp nu au elicoptere de atac. Acum are nevoie Armata de o dotare puternică, e foarte bine că militarii Aliați sunt aici, dar ei sunt aici pentru că această clasă politică din România postdecembristă a faultat armata la buget și nu i-a permis să se dezvolte, a ținut-o la foc mic și când ai doar 75.000 de militari în unitățile Forțelor Armate Române ai nevoie de unități complementare. Parlamentul nu a fost de acord cu înființarea Gărzii Naționale cum a făcut Polonia, care și-a mărit efectivele la 120.000 de oameni", a completat Ion Petrescu.
Cum vede România eventuala accedere a Ucrainei în NATO
”Poziția oficială a României este de susținere pentru aderarea Ucrainei în NATO. Faptul că a susținut cu acea scrisoare semnată de 9 state membre NATO din Centrul și Estul Europei susținerea Ucrainei pentru integrare în NATO trebuie întărit, pentru că este în interesul național al României”, a mai spus Iulia Joja.
