Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Aliați ai lui Donald Trump poartă discuții secrete cu oponenții ucraineni ai lui Volodimir Zelenski

Washingtonul face presiuni asupra lui Volodimir Zelenski, „pentru a se retrage”, după ce Trump a spus că președintele Ucrainei este un dictator, fără alegeri. Cu toate că, ulterior, Trump nu a recunocut că l-a numit dictator pe Zelenski, administrația sa ar merge pe ideea ca liderul de la Kiev să demisioneze sau măcar să organizeze alegeri.

Motivul este exact cel asupra căruia avertizau și specialiștii, și anume că Donald Trump ar prefera un alt președinte al Ucrainei, „cu care să poată negocia”. Această poziție reflectă exact retorica Moscovei, așa cum avertizau de ceva timp diverși experți.

Aliați ai lui Trump poartă discuții cu oponenții lui Zelenski, Poroșenko și Timoșenko

Între timp, Trump chiar merge pe această pistă, potrivit publicației Politico, care susține că „aliați de top” ai președintelui american discută în secret cu oponenții lui Zelenski. Mai exact, patru membri de rang înalt din anturajul lui Donald Trump au purtat discuții secrete cu unii dintre cei mai importanți adversari politici ai lui Volodimir Zelenski.

Potrivit a trei parlamentari ucraineni și a unui expert republican american în politică externă, acești aliați de rang înalt ai lui Trump au purtat deja discuții cu liderul opoziției ucrainene, Iulia Timoșenko, fost prim-ministru ucrainean, și cu membri de rang înalt ai partidului lui Petro Poroșenko, predecesorul lui Zelenski în funcția de președinte al Ucrainei.

  • Atât Poroșenko, cât și Timoșenko au confirmat că au existat „contacte transparente cu aliații”, dar reafirmă opoziția față de alegeri în timpul războiului, conform publicației Kiivindependent. Timoșenko a afirmat că partidul ei, Batkivshchyna, negociază „cu aliații noștri care pot contribui la asigurarea unei soluții juste și pașnice cât mai curând posibil."

Discuțiile s-au axat pe întrebarea dacă Ucraina ar putea organiza rapid alegeri prezidențiale. Dar alegerile sunt amânate în conformitate cu constituția țării, deoarece Ucraina se află în continuare sub legea marțială. În plus, este greu să voteze lumea când rachetele și gloanțele zboară peste tot. În aceste condiții, unii spun că alegerile ar putea fi haotice și ar face jocul Rusiei, mai ales că mulți alegători servesc pe linia frontului sau trăiesc în străinătate, ca refugiați.

Consilierii lui Trump consideră că Zelenski ar pierde alegerile, din cauza oboselii de război și a frustrării publice față de corupția galopantă. Într-adevăr, ratingul lui Zelenski din sondaje este în scădere, deși a crescut ușor în urma acelui conflict verbal șocant cu Donald trump și JD Vance, din Biroul Oval, care a avut loc săptămâna trecută.

Dar cel mai recent sondaj de opinie arată că Zelenski încă are un avans confortabil în sondaje.

Linia oficială a administrației americane este că Trump nu intervine în politica internă a Ucrainei, iar secretarul pentru comerț, Howard Lutnick, a negat că Trump „se amestecă în politica ucraineană”, adăugând că tot ceea ce dorește Trump este „un partener pentru pace”. Însă comportamentul lui Trump și al oficialilor săi sugerează exact contrariul.

După ce Trump l-a acuzat pe Zelenski că este „un dictator fără alegeri”, el a spus că „nu va mai fi prin zonă mult timp”, dacă nu va încheia o înțelegere cu Rusia.

Nu putea lipsi nici părerea lui Elon Musk. Cel mai bogat om al planetei a postat că „Ucraina trebuie să organizeze alegeri, iar Zelenski ar pierde zdrobitor."

Directorul serviciilor naționale de informații, Tulsi Gabbard, a acuzat în mod fals Kievul de anularea alegerilor, care trebuiau să aibă loc în aprilie 2024. Însă ele nu au avut loc din cauza stării marțiale provocate de război.

Însă chiar și în aceste condiții, Zelenski este în continuare mult mai popular decât Iulia Timoșenko sau Petr Poroșenko.

Într-un sondaj realizat în aceste zile de către Institutul Britanic de Sondaje Survation, după cearta de la Casa Albă, 44% dintre respondenți au declarat că l-ar susține pe Zelenski pentru un nou mandat de președine.

Cel mai apropiat potențial concurent, Valeri Zalujnîi, se află în urma sa cu peste 20 de puncte procentuale. Zalujnîi este fostul comandant al armatei Ucrainei și este acum ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie. În sondaj, doar 10 procente sunt în dreptul lui Poroșenko, iar Iulia Timoshenko a obținut doar 5,7 %.

Problema alegerilor prezidențiale din Ucraina, discutată pe canale secundare

Cheia tuturor planurilor aflate în discuție pe canale neoficiale este organizarea de alegeri prezidențiale, după ce se convine asupra unei încetări temporare a focului, dar înainte ca negocierile de pace la scară largă să înceapă cu adevărat. Ideea unor alegeri prezidențiale anticipate este, de asemenea, promovată de Kremlin, care dorește de ani de zile să scape de Zelenski.

Însă atât Timoșenko, cât și Poroșenko s-au opus public organizării de alegeri înainte de încheierea luptelor, la fel ca și primarul Kievului, Vitali Klitschko. Cu toate acestea, „oamenii lui Poroșenko și ai Iuliei Timoșenko discută cu anturajul lui Trump, poziționându-se ca oameni cu care ar fi mai ușor de lucrat și ca oameni care ar fi de acord cu multe dintre lucrurile cu care Zelenski nu este de acord”, a precizat un expert republican de top în politică externă, sub protecția anonimatului, potrivit Politico.

Timoșenko a declarat că echipa sa negociază „cu toți aliații noștri care pot contribui la asigurarea unei păci juste cât mai curând posibil”. Ea a adăugat că, în prezent, „este imposibil să se organizeze alegeri”.

Petro Poroșenko, lider al partidului Solidaritatea Europeană, a precizat că s-a oferit în mod repetat să coordoneze contactele cu biroul lui Zelenski și l-a invitat pe ambasadorul ucrainean la Washington să participe.

„Lucrăm public și transparent cu partenerii americani, cu scopul de a păstra sprijinul bipartizan pentru Ucraina. Am vorbit public, în mod repetat, despre lipsa de comunicare a echipei de guvernare cu administrația americană, ceea ce reprezintă un risc pentru stat. Esența conversațiilor noastre cu reprezentanții părții americane s-a rezumat întotdeauna la două principii: securitatea, în primul rând, și pacea prin forță. Și anume arme, informații, sancțiuni împotriva Rusiei, sprijin financiar, reziliență democratică, libertate și democrație, unitate transatlantică. Echipa noastră întotdeauna a fost și este categorică împotriva organizării de alegeri în timpul unui război", a spus Poroșenko.

De câteva zile, oficialii cabinetului Trump au sugerat că Zelenski ar trebui „să se retragă” dacă nu se alătură „pe deplin” planului SUA de a pune capăt rapid războiului, chiar dacă acesta implică concesii majore din partea Ucrainei.

Consilierul pentru securitate națională Mike Waltz a declarat că Washingtonul are nevoie de „un lider care să poată trata cu noi și, în cele din urmă, cu rușii, pentru a pune capăt acestui război”.

Acest lucru este perceput la Kiev ca o critică implicită la adresa lui Zelenski, care a declarat acum că regretă confruntarea aprinsă cu Trump, de săptămâna trecută și că este gata să colaboreze cu președintele american, pentru obținerea păcii.

„Vedem unele facțiuni politice care încep să se miște. Acestea încearcă să stabilească conexiuni informale sau să folosească conexiunile pe care le au cu Partidul Republican sau cu anturajul lui Trump și să indice dorința lor de a lucra cu Washingtonul. Ei semnalează și public, deși vorbele lor sunt foarte blânde, dar afișează un comportament independent pentru a-i arăta lui Trump că sunt gata să joace jocul lui. Elitele se simt foarte dezorientate și șocate pentru că înțeleg foarte clar că, fără sprijinul Statelor Unite, Ucraina va fi învinsă”, a declarat Ruslan Bortnik, director al Institutului ucrainean de politică, citat de sursa menționată.

Senatorii republicani insistă ca ucrainenii „să găsească pe altcineva”

Mai mulți lideri de partide și facțiuni au făcut declarații în această săptămână și au afirmat că prioritatea pentru Ucraina trebuie să fie repararea relațiilor cu Trump. Printre aceștia se numără Ruslan Stefanchuk, președintele parlamentului ucrainean și membru al partidului de guvernământ al lui Zelenski, precum și Dmitro Razumkov, care a condus partidul către victoria parlamentară din 2019, dar care, în prezent, activează ca deputat independent. Razumkov a cerut o sesiune parlamentară de urgență pentru înființarea unui grup legislativ special care să supravegheze relațiile cu Statele Unite.

Iar aliații președintelui american au continuat să facă presiuni la adresa lui Zelenski. Senatorul republican Lindsey Graham a sugerat că Ucraina va trebui „să găsească pe altcineva” dacă Zelenski nu va ajunge să vadă lucrurile așa cum le vede Trump.

Toate acestea îi determină pe adversarii politici interni ai lui Zelenski, și chiar pe unii foști aliați, să „curteze” anturajul lui Trump, pentru a obține binecuvântarea sa. „Ei se poziționează ca fiind cei mai buni oameni cu care să se lucreze. Și oameni care ar consimți la multe dintre lucrurile la care Zelenski nu consimte”, a declarat expertul republican.

Dar Oleksandr Merezhko, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a parlamentului ucrainean, a spus că alegerile ar fi doar în beneficiul Moscovei.

„Cred că lui Trump nu-i pasă dacă Ucraina are alegeri sau nu. Este narațiunea lui Putin, obiectivul lui Putin. Trump este folosit de Putin pentru a impune alegeri în Ucraina, cu un singur scop, să ne submineze din interior. El vrea să-l înlăture pe Zelenski, pentru că este un simbol al rezistenței noastre. Putin înțelege că o campanie electorală în timp de război va fi distructivă pentru unitatea și stabilitatea noastră”, a spus Oleksandr Merezhko.

Însă cutremurul provocat de scandalul din Biroul Oval declanșează și discuții despre realinieri parlamentare în Ucraina”.

În ultimele săptămâni, Timoșenko a abordat deputați din partidele rivale pentru a încerca să-i convingă să dezerteze și să i se alăture. Ea le-a spus parlamentarilor pe care încearcă să îi atragă că Zelenski nu va avea încotro și va trebui să organizeze alegeri cât de curând, ceea ce oferă „o oportunitate uriașă" pentru a forma o nouă majoritate parlamentară.

Însuși Zelenski a respins ideea că va demisiona și a glumit cu reporterii: „Ar trebui să mă împiedicați să particip la alegeri”, a spus el, sugerând că le va câștiga sigur. El le-a mai spus jurnaliștilor că ar demisiona doar dacă Ucraina ar primi statutul de membru al NATO, deoarece aceasta ar însemna că misiunea sa a fost îndeplinită.

La prima vedere, atacurile lui Trump nu l-au slăbit pe Zelenski, care inițial a fost lăudat pe scară largă, chiar și de critici, pentru că și-a menținut poziția în Biroul Oval. Dar efectul previzibil în jurul său se estompează pe măsură ce repercusiunile potențiale ale rupturii dintre Kiev și Washington sunt absorbite, a spus Bortnik.

Opinia publică începe, de asemenea, să se schimbe în ceea ce privește războiul, iar aproximativ un sfert din populație - în mare parte formată din militari și rudele acestora - dorește ca războiul să continue până când rușii vor fi expulzați din toată Ucraina. În schimb, două treimi din populație dorește ca războiul să se încheie - jumătate dintre aceștia fiind pregătiți să accepte concesii majore din partea Ucrainei, iar cealaltă jumătate dorind o încetare imediată a focului, potrivit unei analize a datelor sondajelor efectuate de institutul Bortnik.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE