Vladimir Putin a obținut o victorie-record, prin care și-a consolidat controlul strict asupra puterii în țară. Putin a fost ales de peste 87% dintre cei care au votat, potrivit Biroului Electoral Central din rusia, care a numărat până acum 99% din voturi. Rusia a organizat duminică duminică a treia şi ultima zi a alegerilor prezidenţiale. 112 milioane de ruşi au drept de vot.
Mesajul lui Putin după ce a câștigat alegerile prezidențiale din Rusia 2024
Putin, în vârstă de 71 de ani, va începe un nou mandat de șase ani, în urma căruia îl va depăși pe Iosif Stalin și va deveni cel mai longeviv lider rus din ultimii 200 de ani.
El a transmis și un mesaj după ce au fost anunțate primele rezultate.
Vladimir Putin: „În primul rând, doresc să le mulțumesc cetățenilor Rusiei. Suntem cu toții o singură echipă. Tuturor cetățenilor care au venit la secțiile de votare și au votat. Încă o dată, vreau să spun, acest lucru este foarte important, nu are un caracter formal: sursa autorității în națiune este poporul rus”, a spus Putin.
Statele Unite, Germania, Marea Britanie și alte națiuni au susținut că votul nu a fost nici liber, nici corect, din cauza încarcerării opozanților politici și a cenzurii. Însă Putin i-a contrazis.
Vladimir Putin: „Vreți să știți care este părerea mea cu privire la faptul că alegerile noastre sunt democratice sau nu? Eu cred că sunt democratice. Am toate motivele să cred că astăzi nu mai există democrație în anumite zone, cel puțin în timpul proceselor electorale, în unele țări occidentale, inclusiv în Statele Unite”.
Putin le-a spus susținătorilor săi, într-un discurs la Moscova, că va acorda prioritate așa-numitei operațiuni militare speciale în Ucraina. Războiul nu s-a oprit în cele trei zile de alegeri.
Vladimir Putin a câștigat alegerile prezidențiale din Rusia
Vladimir Putin a câștigat alegerile prezidențiale din Rusia cu 87,97% din voturi, arată primelor rezultate oficiale făcute publice duminică, după închiderea urnelor, relatează Reuters.
Un prim sondaj realizat la ieșirea de la urne arăta că Putin a câștigat cu 87,8% din voturi.
Peste 8 milioane de persoane au votat online în cadrul alegerilor, a declarat duminică un oficial al comisiei electorale.
„Amiaza împotriva lui Putin”: soția lui Alexei Navalnîi votează la alegerile prezidențiale
Văduva lui Alexei Navalnîi, Iulia Navalnaya, s-a prezentat, duminică, la ambasada Rusiei din Berlin pentru a vota la alegerile prezidențiale din Rusia.
Înainte de a-și exercita dreptul de vot, Navalnaya și-a îndemnat susținătorii să meargă la urne și să voteze cu orice alt candidat, în afară de Vladimir Putin.
ONG: Cel puțin 74 de oameni, arestați în timpul alegerilor prezidențiale din Rusia
Cel puțin 74 de persoane au fost arestate pentru că au desfășurat diverse proteste în timpul alegerilor prezidențiale din Rusia, au precizat reprezentanții organizației OVD-Info, specializat în monitorizarea represiunii, conform publicației Bfmtv.
ONG-ul a precizat că arestările au avut loc în Kazan, un oraș din centrul Rusiei, și în Moscova, capitala țării.
Rata de participare la alegerile prezidenţiale din Rusia a depăşit 74%
Rata de participare la alegerile prezidenţiale din Rusia a depăşit 74%.
Din acest moment, mai sunt sub cinci ore până la închiderea ultimelor secţii de vot, a informat Comisia Electorală Centrală (CEC) a Rusiei, citată de EFE, potrivit Agerpes. Până la 14:15, ora Moscovei (11:15 GMT), participarea a fost de 74,09% din populaţia cu drept de vot, estimată la 112 milioane de cetăţeni, potrivit datelor CEC.
Prezenţa la vot este mai mare decât cea înregistrată la alegerile din 2018, când participarea a fost de 67,5%. Aceste date includ votul electronic de la distanţă, care a fost de 6,89%, şi votul în persoană la secţiile de votare, care a reprezentat 66,35% din populaţia cu drept de vot.
Secţiile de votare sunt deschise până la ora locală 20:00 în toată ţara, care are unsprezece fusuri orare, iar în momentul în care centrele de votare îşi închid porţile şi în exclava Kaliningrad, cel mai vestic punct al Rusiei, la ora 18:00 GMT, vor fi date publicităţii şi primele exit poll-uri.
Un bărbat a aruncat două bombe incendiare în curtea ambasadei ruse din Chişinău
Un bărbat a aruncat duminică două bombe incendiare în curtea ambasadei ruse din capitala Republicii Moldova, Chişinău, unde se desfăşoară votul pentru alegerile prezidenţiale din 15-17 martie, a relatat agenţia oficială rusă TASS.
"Un provocator a aruncat un obiect în flăcări în curtea ambasadei ruse din Chişinău", a transmis corespondentul TASS.
Bărbatul a fost reţinut de poliţia Republicii Moldova, a mai relatat agenţia citată.
”Astăzi, în jurul orei 11:30, un bărbat a aruncat două recipiente cu substanțe inflamabile peste gardul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău.
Acesta a fost imediat reținut și identificat, iar la moment se află la inspectoratul de poliție pentru audieri și documentare. Bărbatul de 54 de ani este cetățean al Republicii Moldova, dar declară că deține și cetățenia Federației Ruse, fapt care urmează să fie stabilit cu exactitate de oamenii legii.
În timpul audierilor acesta și-a motivat gestul prin unele nemulțumiri care le are în raport cu acțiunile autorităților ruse.
Toate circumstanțele urmează a fi stabilite în cadrul procesului de documentare”, se arată într-un comunicat al Poliției din Republica Moldova.
În Rusia se desfăşoară duminică a treia şi ultima zi a alegerilor prezidenţiale, la care au participat deja peste 60% din cei 112 milioane de ruşi cu drept de vot şi la capătul căreia se aşteaptă ca preşedintele în exerciţiu Vladimir Putin să obţină un nou mandat, în lipsa unor contracandidaţi redutabili.
Coadă la vot la Ambasada Federației Ruse din Republica Moldova
De dimineață la Ambasadă rusă din Republica Moldova, unde este deschisă singura secție de votare autorizată de autoritățile de la Chișinău, s-au format o coadă din peste o sută de oameni care doreau să aleagă președintele Federației Ruse. Oamenii spun că vor vota, în primul rand pentru pace și o viață mai bună. Sunt și unii, mai în vârstă, care spun că vor restabilirea URSS.
Cozi sunt și la secțiile de votare din Transnistria, acolo unde au fost deschise șase astfel de secții, deși autoritățile de la Chișinău s-au opus acestui lucru. Republica Moldova califică acțiunile Rusiei drept încercări de destabilizare a situației din țară și au înaintat o notă de protest Moscovei.
În Transnistria este dislocat și un contingent militar al armatei ruse unde sunt 1500 de soldați. Guvernul Chișinău spune că acești soldați sunt ilegal pe teritoriul Republicii Moldova și califică trupele drept trupe de ocupație.
Rata de participare la vot depăşeşte 60%
Rata de participare la alegerile prezidenţiale din Rusia a depăşit 60%, cu aproape 10 ore înainte de închiderea secțiilor de vot, a anunțat Comisia electorală centrală rusă.
La 10:15, ora Moscovei, a fost înregistrată o prezenţă la vot 61,09%.
Potrivit Agerpres, aceste date nu includ votul electronic de la distanţă. Se referă, în schimb, la procentul din numărul total de cetăţeni cu drept de vot, estimat la 112 milioane de alegători, care au mers la secţiile de votare din întreaga ţară începând vineri.
Ultima zi a alegerilor prezidențiale din Rusia
În Rusia se desfăşoară duminică a treia şi ultima zi a alegerilor prezidenţiale, la care au participat deja peste jumătate din cei 112 milioane de ruşi cu drept de vot, informează EFE.
În această ţară cu 11 fusuri orare, secţiile de vot s-au deschis sâmbătă la orele 20:00 GMT în peninsula Kamceatka şi se vor închide duminică la orele 18:00 GMT în exclava baltică Kaliningrad, după care se vor cunoaşte primele rezultate oficiale preliminare.
După cum a informat Comisia Electorală Centrală (CEC), vineri şi sâmbătă şi-au exercitat dreptul de vot peste 50% dintre alegători, în timp ce 2,6 milioane au făcut-o anticipat, mulţi dintre ei fiind soldaţi şi locuitori ai diverselor regiuni ucrainene anexate ilegal de Rusia.
Primele 24 de ore de vot au fost marcate de circa 20 de incidente precum aruncarea de cocteiluri Molotov în direcţia secţiilor de votare şi stropirea cu cerneală şi vopsea a urnelor, ceea ce a dus la invalidarea câtorva sute de buletine de vot.
CEC şi-a exprimat satisfacţia că nici aceste incidente, nici atacurile cibernetice "fără precedent" şi nici incursiunile la graniţă atribuite de autorităţile ruse forţelor armate ucrainene, care au făcut mai mulţi morţi, nu i-au împiedicat pe ruşi să se prezinte în masă la vot pentru cel de-al optulea scrutin prezidenţial din istoria acestei ţări începând din 1991.
Alegătorii, forțați să voteze
Cu toate că sociologii recunosc că nu se aşteptau la o prezenţă atât de mare, opoziţia bănuieşte că autorităţile au recurs la ameninţări de ordin administrativ pentru a-i obliga să voteze pe angajaţii din sectorul public, acest ''coş electoral'' al candidatului Kremlinului, preşedintele în exerciţiu Vladimir Putin.
În timp ce CEC şi ombudsmanul Rusiei au negat existenţa neregulilor, observatorii independenţi au raportat mai multe cazuri de manipulare electorală.
Putin, care are o intenţie de vot de peste 80%, potrivit sondajelor oficiale, ar putea obţine cea mai mare victorie electorală de la venirea sa la putere în 2000.
Cei trei rivali ai săi, fără nicio anvergură, sunt reprezentantul Partidului Oameni Noi, Vladislav Davankov, comunistul Nikolai Haritonov, ambii creditaţi cu circa 6% din intenţiile de vot, şi ultranaţionalistul Leonid Sluţki, care se bucură de o susţinere de aproximativ 5%.
Între timp, în ciuda avertismentului Procuraturii, opoziţia îşi menţine apelul numit "Amiază fără Putin", care constă în a merge duminică la uşile secţiilor de votare la orele locale 12:00 pentru a-şi arăta respingerea faţă de şeful de la Kremlin, acţiune care a fost susţinută înainte de moartea sa de liderul opoziţiei, Aleksei Navalnîi, iar acum de văduva acestuia, Iulia.
Circa 4,5 milioane de alegători pot vota în zonele ocupate de armata rusă în cele patru regiuni ucrainene anexate ilegal de Moscova (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie).
Ucraina a calificat alegerile din aceste regiuni ocupate, care alcătuiesc o cincime din teritoriul ucrainean, o "farsă", vot care a fost condamnat şi de secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Prezența la vot în a doua zi a alegerilor prezidențiale ruse
Prezența la urne la alegerile prezidențiale din Rusia în a doua zi de votare a fost de 55,1%, potrivit site-ului Comisiei Electorale Centrale a Federației Ruse.
MAE condamnă deschiderea de secții de votare în Transnistria, Abhazia și Osetia de Sud pentru alegerile prezidențiale ruse
”România condamnă cu fermitate deschiderea secțiilor de votare pentru alegerile prezidențiale ruse în regiunea transnistreană din Republicii Moldova și în regiunile georgiene Abhazia și Osetia de Sud, fără acordul autorităților din Republica Moldova și, respectiv, Georgia. Acestea sunt ilegale și încalcă legislația internațională”, a reacționat Ministerul de Externe al Românie, pe platforma X (fosta Twitter).
Prezența la vot în a doua zi a fost de 50,01%, până la ora locală 16:13
Prezența la vot la alegerile prezidențiale din Rusia în a doua zi de vot a fost de 50,01%, până la ora locală 16:13, (15:13, ora României), au anunțat autoritățile ruse, citate de agenția Ria Novosti.
La alegerile prezidențiale din 2018, prezența la urne a fost de 67%, după numărarea a 99% dintre buletinele de vot.
Prezența la vot la alegerile prezidențiale din Rusia a fost de 40,05%, până la ora 13:32, ora Moscovei (12.32, ora României), în cea de-a doua zi de a scrutinului, arată datele Comisiei electorale centrale, citate de agenția Ria Novosti.
În Moscova, peste 3,9 milioane de persoane și-au exercitat dreptul de vot, fie online, fie în secțiile de votare, potrivit agenției ruse Tass.
Peste 30% dintre ruşi şi-au exercitat dreptul de vot
Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), peste 30% dintre ruşi şi-au exercitat vineri dreptul de vot, la care trebuie adăugate cele 2,6 milioane care au votat anticipat din cauza războiului din Ucraina, potrivit Agerpres.
Vineri, mai multe persoane au fost arestate pentru că au pulverizat cerneală, vopsea şi antiseptic pe urne sau au aruncat cocteiluri Molotov în direcţia secţiilor de votare.
În plus, preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat vineri Ucraina că încearcă să-i perturbe realegerea prin atacuri şi incursiuni la graniţă.
"Cu obiectivul de a perturba alegerile, de a teroriza oamenii, în mai multe regiuni de graniţă cu Ucraina regimul neonazist de la Kiev a planificat şi încearcă să execute acţiuni militare demonstrative (...) Aceste atacuri inamice nu pot şi nu vor rămâne nepedepsite", a declarat Putin, care a prezidat prin videoconferinţă o şedinţă a Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, la care a participat ministrul apărării Serghei Şoigu.
Cel puţin doi civili ruşi au fost ucişi într-un atac ucrainean cu 15 rachete Vampire asupra oraşului Belgorod, în timp ce Rusia, la rândul său, a atacat vineri o zonă rezidenţială a oraşului ucrainean Odesa, ucigând cel puţin 20 de oameni şi făcând peste 70 de răniţi.
Putin se bucură de o intenţie de vot de peste 80%
Potrivit sondajelor oficiale, Putin se bucură de o intenţie de vot de peste 80%, aşa că ar putea obţine cea mai mare victorie electorală a sa de când a venit la putere în 2000.
Sprijinul pentru reprezentantul Partidului Oameni Noi, Vladislav Davankov, şi pentru comunistul Nikolai Haritonov este de 6%, în timp ce ultranaţionalistul Leonid Slutski este creditat cu circa 5% din intenţiile de vot.
O parte a opoziţiei faţă de Kremlin a decis să-l susţină pe Davankov, a cărui poziţie faţă de războiul din Ucraina este ambiguă, în timp ce alţii au cerut ca oamenii să voteze duminică la prânz, în acţiunea cunoscută sub numele de "Amiază fără Putin", ai cărui participanţi au fost ameninţat cu urmărirea penală de către Parchetul rus.
Aproximativ 4,5 milioane de alegători pot vota în zonele ocupate de armata rusă în cele patru regiuni ucrainene anexate ilegal de Moscova (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie).
După moartea în închisoare a liderului opoziţiei ruse, Aleksei Navalnîi, susţinătorii săi - care îl fac direct responsabil pe Putin de moartea principalului oponent al Kremlinului - au cerut Occidentului să nu recunoască rezultatele alegerilor prezidenţiale.
Oamenii au dat foc unei secții, iar în altele au distrus buletinele de vot cu vopsea
Cel puțin șase secții de votare au fost vandalizate până acum în Rusia. Oamenii au turnat un lichid verde pentru a distruge buletinele de vot. Este, de altfel, și un salut la adresa regretatului lider al opoziției, Alexei Navalny, care în 2017 a fost atacat de un agresor care i-a stropit fața cu dezinfectant verde. O altă secție de votare a fost incendiată. Este a doua din cele trei zile de alegeri în Rusia. Potrivit agenției Tass, peste 3,5 milioane de oameni au votat online, printre care și actualul președinte, Vladimir Putin.
La Sankt Petersburg, o femeie a aruncat un cocktail Molotov pe acoperișul unei școli care găzduiește o secție de votare, potrivit presei locale.
Ella Pamfilova, șefa Comisiei Electorale Centrale din Rusia: ”Este vorba despre scursurile care se folosesc de alte scursuri, finanțate cu bani străini”.
Comisia Electorală Centrală din Rusia a declarat că oamenii au turnat lichid verde în urnele de vot aflate în cinci secții, inclusiv la Moscova.
Ella Pamfilova, șefa Comisiei Electorale Centrale din Rusia: ”Scopul este de a anula buletinele de vot. Acestea sunt mijloacele folosite de trădătorii care au fugit din țară și care sunt folosite cu îndârjire de cei care luptă împotriva Rusiei. Ei au recurs la aceste mijloace”.
Site-urile de știri au relatat, de asemenea, pe canalul Telegram, că o femeie din Moscova a dat foc unei cabine de vot. Astfel de acte sunt extrem de riscante și se pedepsesc cu până la cinci ani de închisoare.
Putin a votat online, vineri, în prima zi a alegerilor prezidenţiale
Vladimir Putin a votat online, vineri, în prima zi a alegerilor prezidenţiale menite, în absenţa opoziţiei, să îl realeagă pentru un nou mandat, la cincilea, care va avea o durată de şase ani, în virtutea amendamentelor constituţionale din 2020, potrivit AFP şi EFE, citate de Agerpres.
Într-o scurtă înregistrare video difuzată de preşedinţia rusă, Putin poate fi văzut în biroul său, aşezat în faţa unui calculator. În imaginile transmise de televiziunea publică rusă, Putin este arătat când merge spre un birou și se așază la un calculator în faţa a două drapele ruseşti, iar după aceea pe ecran apare mesajul: Mulţumesc, aţi votat cu succes!
Știrea inițială:
Alegeri prezidențiale Rusia 2024. Fără rival, Vladimir Putin are cale liberă să fie președinte cel puțin până în 2030
Rușii sunt chemați la secțiile de votare pentru a-și alege președintele. Atât analiștii politici, cât și sondajele de opinie, arată că exercițiul electoral va fi unul formal, iar actualul șef de stat Vladimir Putin își va păstra fotoliul de la Kremlin și controlul tot mai rigid asupra structurilor de stat și a clasei politice. În premieră, în acest an, alegerile vor dura trei zile, din 15 până pe 17 martie, și se vor desfășura în condiții de război. Este pentru a opta oară de la destrămarea Uniunii Sovietice când rușii își vor alege președintele prin vot direct.
Rușii din estul îndepărat au votat deja
Majoritatea analiștilor politici spun că nu vor exista surprize cu privire la rezultatul alegerilor din acest an. Vladimir Puțin nu se confruntă cu o competiție reală la vot, pentru că opoziția din această țară a fost reprimată, iar cei care se împotrivesc regimului au fost exilați sau încarcerați.
În Kamceatka, votanții, majoritatea persoane vârstnice, se declară mândri că au putut vota.
”M-a sunat nepoata mea, care s-a dus la aeroport să-și ia soțul care se întorcea de la Vladivostok. „Bunico, du-te", zice, „cât încă nu e nimeni acolo, am votat deja la Școala nr. 3". Am zis „Am înțeles, lasă-mă să mă îmbrac și sunt acolo”. Drumul este totuși alunecos, încă nu a fost curățat, dar e bine. Mulțumită lui Vladimir Putin, el face totul în Kamceatka, îi ajută pe oameni, îi ajută pe pensionari, pe toată lumea. Este un lider foarte bun”, spune o femeie.
Și în Vladivostok oamenii au mers la vot de la prima oră, în special tinerii.
”În general, totul îmi convine. Îmi place ceea ce se întâmplă acum. Dacă evaluăm obiectiv începutul și sfârșitul, de când am început să câștig bani pe cont propriu, am intrat în lumea adulților, în general îmi convine această dinamică”, a menționat o cetățeană.
”Acum alegem un președinte pentru țară, pentru viitor, și mă interesează ceea ce se face acum și aș vrea să fie continuat și chiar îmbunătățit, pentru că generația tânără trebuie să trăiască în pace și armonie, ca să nu mai existe război”, a mai spus o alta.
Doar organismele consultative susținute de stat pot trimite observatori la secțiile de votare, ceea ce reduce probabilitatea de a avea observatori independenți. Având în vedere că scrutinul se desfășoară pe parcursul a trei zile în aproape 100.000 de secții de votare din Rusia, orice monitorizare corectă și independentă ar fi dificilă.
Charles Michel îl felicită ironic pe Vladimir Putin pentru ''victoria zdrobitoare în alegerile care încep astăzi''
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, l-a ''felicitat'' în mod ironic vineri pe preşedintele rus Vladimir Putin pentru realegerea lui, chiar dacă scrutinul prezidenţial abia a început în Rusia, informează AFP.
"Vreau să-l felicit pe Vladimir Putin pentru victoria sa zdrobitoare în alegerile care încep astăzi", a scris Charles Michel pe reţeaua socială X. "Fără opoziţie. Fără libertate. Fără alegere", a adăugat el.
Nu există nicio îndoială că Vladimir Putin, la putere în Rusia de 24 de ani, va ieşi victorios, ceea ce îi va permite să se menţină la putere până în 2030, remarcă AFP.
Represiunea împotriva vocilor critice la adresa Kremlinului s-a accelerat puternic după declanşarea ofensivei ruse asupra Ucrainei în februarie 2022. Autorităţile ruse au condamnat la închisoare majoritatea opozanţilor şi alte câteva mii de ruşi, şi i-au forţat pe numeroşi alţii să ia calea exilului.
Scrutinul prezidenţial rus se va desfăşura pe parcursul a trei zile, inclusiv în teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina.
Alegeri ilegale organizate în teritoriile ocupate
Alegerile organizate de Rusia în teritoriile ocupate sunt ilegale, avertizează Kievul. Autoritățile ucrainene susțin că după ce localnicii au fost obligați să-și facă pașapoarte rusești, ei sunt nevoiți acum să și voteze. Soldați înarmați merg din casă în casă pentru a se asigura că alegătorii vor fi prezenți la urne.
Reprezentanții Rusiei în teritoriile ocupate folosesc diverse metode de intimidare. La fel s-a întâmplat și în timpul referendumurilor organizate ilegal în 2022.
Moscova încearcă astfel să obțină o rată înaltă de participare la urne. Voturile din teritoriile ocupate nu ar putea însă influența rezultatele, dar reprezintă o miză importantă pentru imaginea lui Vladimir Putin, susțin analiștii.
Putin, pregătit să conducă Rusia cel puțin până în 2030
Competiția, dezbaterile și, ceea ce numesc analiștii politici, spectacolul democratic al alegerilor, sunt absente în Rusia. Clasa politică a fost subordonată Kremlinului, iar opoziția anihilată. Ultimul lider semnificativ al opoziției, Alexei Navalnîi, considerat adversarul lui Putin, a murit subit într-o închisoare din cercul arctic al Siberiei, cu câteva săptămâni înainte de ziua alegerilor. Alți reprezentanți ai opoziției au fost condamnați sau au fugit din țară.
O victorie a președintelui în exercițiu ar însemna că Putin probabil va rămâne la putere cel puțin până în 2030, moment în care va împlini 77 de ani.
În ciuda rezultatului lor previzibil, alegerile sunt încă urmărite îndeaproape de cei care încearcă să înțeleagă încotro s-ar putea îndrepta Rusia – și ce anume se pregătește pentru conflictul din Ucraina.
Cine poate vota la alegerile din Rusia
Orice cetățean rus de peste 18 ani care nu este în închisoare pentru o condamnare penală poate vota în buletinul de vot prezidențial al țării.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC) a țării, există 112,3 milioane de alegători eligibili în toată Rusia și în părțile Ucrainei ocupate de ruși. Alți 1,9 milioane de alegători eligibili locuiesc în străinătate.
Cu toate acestea, nu toți cetățenii cu drept de vot vor ajunge la urne. Prezența la vot la ultimele alegeri din Rusia, în 2018, a fost de 67,5%, deși au fost raportate grave încălcări ale legii, inclusiv umplerea urnelor cu voturi false sau vot forțat.
Mai mult, procentajul a scăzut considerabil în cazul alegerilor din 2021 când la urne au fost prezenți doar 51,7% din totalul cetățenilor cu drept de vot, după cum arată Euronews.com.
Pentru alegerile din 2024, Comisia Electorală de la Moscova a tipărit peste 113 milioane de buletine de vot. Alte 580 de mii de buletine au fost tipărite pentru votul peste hotare. Sondajele electorale indică o rată de participare la alegeri de 71%. Rezultatele votului vor fi cunoscute doar după numărarea buletinelor, exitpoll-urile fiind interzise.
Cum funcționează votul
Este pentru prima dată când alegerile prezidențiale din Rusia se vor desfășura pe o perioadă mai lungă, urnele de vot fiind deschise trei zile consecutiv, în loc de una.
Totodată, sunt și primele alegeri prezidențiale la care se poate vota online. Această opțiune va fi disponibilă în 27 de regiuni rusești și în Crimeea, pe care Moscova a confiscat ilegal din Ucraina în urmă cu 10 ani.
Votul va avea loc și în Donețk, Lugansk, Zaporizhzhia și Herson din Ucraina – cele patru regiuni ale Ucrainei anexate oficial în 2022, deși forțele ruse nu le controlează pe deplin.
Votul anticipat în alegeri a început la sfârșitul lunii februarie. Potrivit CEC, aproape 740.000 de persoane au votat de atunci.
Cine sunt ”contracandidații” lui Vladimir Putin
Pentru fotoliul de președinte concurează patru candidați. Toți fac parte din structurile politice superioare de la Moscova. Cei trei contracandidați ai lui Vladimir Putin sunt membri ai partidelor parlamentare, așa-numita „opoziție constructivă”, care mai degrabă susțin decât se opun politicilor Kremlinului.
Candidații care vor fi pe buletinul de vot au fost nominalizați de partidele prietenoase ale Kremlinului reprezentate în parlament: Nikolai Kharitonov de la Partidul Comunist, Leonid Slutsky de la Partidul Naționalist Liberal Democrat și Vladislav Davankov de la Partidul Poporului Nou. Nicio persoană din opoziție care l-ar fi putut contesta pe Putin nu se află pe buletinele de vot.
Abbas Galliamov, analist politic: ”Sluțki este un actor complet mediocru. Este un birocrat tipic care, bineînțeles, încearcă să demonstreze că are ceva carismă. Un candidat puternic din partea Partidului Comunist ar fi putut crea probleme serioase (n.r. pentru Putin). De aceea, Kremlinul a preluat controlul situației și a ales cel mai rău posibil (n.r. candidat).”
În acest an, Vladimir Putin nu este susținut de niciun partid politic și va candida ca și independent pentru a obține al cincilea mandat de președinte.
Putin, cel mai longeviv președinte al Rusiei
În aceste condiții, sondajele opinie de la Moscova arată că Vladimir Putin ar putea să obțină cel mai bun scor electoral, comparativ cu celelalte patru runde de alegeri la care a participat, adică 82% din voturi.
Până în prezent, Putin a fost ales președinte al Federației Ruse de fiecare dată când a candidat, iar cele mai multe voturi le-a acumulat în anul 2018 – aproape 77%. Actualul lider de la Kremlin conduce Rusia din 2000, când primul președinte rus de după destrămarea URSS, Boris Elțin, s-a retras de la putere. Doar în perioada 2008-2012, Putin a controlat Rusia din poziția de prim-ministru.
În 2020, Constituția Federației Ruse a fost modificată pentru a-i permite lui Vladimir Putin să participe la alegerile din acest an și, eventual, la cele din 2030.
Cum afectează războiul alegerile
Vladimir Putin și-a concentrat campania pe angajamentul de a-și îndeplini obiectivele în Ucraina, descriind conflictul drept o luptă împotriva Occidentului pentru supraviețuirea a Rusiei și a celor 146 de milioane de oameni ai săi.
Putin a susținut în repetate rânduri că a trimis trupe în februarie 2022 pentru a proteja vorbitorii de limbă rusă din estul Ucrainei și pentru a împiedica Kievul să reprezinte o amenințare majoră la adresa Moscovei prin aderarea la NATO. Ucraina și aliații săi descriu invazia rusă – cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial – ca pe un act de agresiune neprovocat al Rusiei.
Președintele rus a subliniat și faptul că armata rusă deține controlul, după eșecul contraofensivei Ucrainei de anul trecut, argumentând că Ucraina și Occidentul vor trebui „mai devreme sau mai târziu” să accepte un acord în condițiile Moscovei.
În discursul anual despre starea națiunii, Vladimir Putin a ținut să laude trupele care luptă în Ucraina și a promis că le va face noua elită a Rusiei.
Din nefericire, cetățenii ruși știu destul de puține informații despre numeroasele eșecuri ale armatei, mass-media de stat relatând doar succesele Moscovei.
