Partidele trag linie după încheierea procedurii de depunere a candidaturilor la locale. La nivel național o serie de partide și alianțe au avut probleme în a acoperi toate primăriile cu propriii candidați.
Strategii electorale abandonate, îndemnuri de retragere din cursa electorală și înscrieri pe ultima sută de metri. Toate aceste situații le regăsim în perioada de precampanie pentru Primăria Generală a Capitalei. În această luptă sunt înscrise șase nume importante de pe scena politică din România.
Actualul primar în exercițiu, Nicușor Dan, este susținut de Alianța Dreapta Unită și de către partidul Reper și intenționează să strângă cât mai multe voturi din zona electoratului de drepata, dar și atragerea voturilor din partea cetățenilor nehotărâți, care în momentul de față reprezintă un procent destul de mare în sondaje.
De cealaltă parte, PSD și PNL au abandonat strategia unui candidat comun pentru alegeri și au ales să meargă separat în cursa pentru Primăria Capitalei. Astfel, reprezentata PSD, Gabriela Firea, speră să câștige voturile electoratului de stânga. Însă, lupta pentru aceste voturi va fi una cât se poate de strânsă, deoarece are un contracandidat direct, pe actualul primar al Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, susținut de partidul PUSL.
Diana Șosoacă intră în cursa pentru Primăria Bucureștiului
Mai mult decât atât, o altă candidată care speră să primească susținerea votanților de stânga este și Diana Șoșoacă, din partea partidului S.O.S România, care și-a depus candidatura pe ultima sută de metri, după ce inițial acum două zile dosarul acesteia de candidatură a fost respins. A revenit cu o nouă listă de semnături, iar de această dată Biroul Electoral Central a admis cererea de înscriere pentru alegerile locale din 9 iunie 2024, după ce senatoarea a depus listele suplimentare în ultima zi destinată înscrierii.
Inițial, BEC a respins cererea acesteia, invocând "neîndeplinirea condițiilor privind numărul minim de susținători". În replică, senatoarea a afirmat că decizia a fost luată la comanda premierului și a președintelui PSD, Marcel Ciolacu, și a acuzat că Primăria Municipiului București (PMB) "este cea mai coruptă instituție din România".
Pe zona de dreapta, Sebastian Burduja, candidatul PNL și liderul PNL București a intrat în această cursă pentru a conserva voturile liberalilor din București. În timp ce, Marian Enache, fost lider de sector, încearcă din partea partidului AUR să obțină cât mai multe voturi pentru ca acest partid să poată avea un cuvânt de spus în viitoarea componență a Consiliului General al Municipiului București.
Listele candidaților principalelor partide pentru primăriile din țară
În momentul de față, în România există peste 3.200 de unități administrativ-teritoriale, primării și șefii de consilii județene, iar principalele partide, PSD și PNL, potrivit propriilor centralizări au reușit să aibă candidați în peste 90% din teritoriu, mai puțin în zona de secuime sau la nivelul primăriilor unde populația este majoritară de etnie maghiară.
În schimb, sunt complicații pentru restul formațiunilor politice care au pretenții de a obține un rezultat cât mai bun la scrutinul din 9 iunie. Alianța Dreapta Unită are, potrivit informațiilor Euronews România, un deficit de 2.000 de candidați. În timp ce AUR, fie în alianță cu alte mici formațiuni politice, fie separat, are la rândul său un deficit de 1.500 de candidați și în moemntul de față a reușit să depună candidaturi doar în puține cazuri, mai exact sub 50% din primăriile din țară. Acest lucru poate să complice obiectivele electorale ale celor două partide.
Potrivit surselor Euronews România, Alianța Dreapta Unită încearcă să obțină un scor cât mai apropiat de cifra de 20 de procente, iar AUR spera să depășească această țintă electorală.
”Avem trei partide importante și acelea sunt PSD, PNL și UDMR, care au înrădăcinare, celelalte vor încerca să se înrădăcineze. Din păcate, în 2020, USL a ratat acest moment, a reușit să câștige câteva primării, dar n-a reușit să se înrădăcineze. Alianța pe care a făcut-o cu PMP și cu Forța Dreptei nu a adus foarte mulți primari și ca atare este situația de care discutăm.
Această deficiență se va reflecta în alegerile următoare. USR-ul este măcar în câteva orașe. AUR a încercat să cumpere vânt și n-a reușit cel puțin până în momentul de față. Și probabil anul 2024 va fi un an electoral ratat. Vom vedea cam probabil cam aceeași structură politică ca și în 2020, cu PSD, probabil puțin mai puternic, dar nu exagerat mai puternic. Mă aștept ca PNL-ul să aibă undeva în jur de 1.000, între 950 și 1.000 de primari, iar PSD să aibă undeva în jur de 1.400 de primari, cu vreo 300 de primari, UDMR, iar ceilalți cât mai apucă și pe unde mai apucă”, a explicat Cristian Pîrvulescu, analist politic.
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
Coaliția a stabilit calendarul alegerilor din 2024 în România. Alegerile locale și cele europarlamentare au fost comasate, iar alegerile prezidențiale au fost devansate.
9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
