După numărarea a peste 98% dintre buletinele de vot, Vladimir Putin a obținut peste 87% din voturi. E cel mai bun rezultat al său, la încheierea unui scrutin din care a fost exclusă opoziţia. Și un rezultat care n-a surprins, a precizat Andrei Curăraru, expert în securitate și relații internaționale, la Euronews România. După ce a câștigat alegerile prezidențiale, liderul de la Kremlin le-a mulțumit cetățenilor și le-a transmis că sunt, cu toții, o echipă. Tot el a ținut să menționeze că alegerile au fost democratice.
Analist: „Putin are o regulă. Trendul său electoral trebuie să fie tot timpul ascendent”
Liderul de la Kremlin a vrut să arate lumii că este un președinte legitim, iar scrutinul a fost, de fapt, o legitimare post-factum a războiului, a spus specialistul Andrei Curăraru, la Euronews. El a adăugat și că vom înțelege mai bine scopul final al lui Putin abia după ce vom afla și câștigătorul de la Casa Albă.
Andrei Curăraru, lector univ. Universitatea Liberă Internațională din Moldova: „De fapt, ceea ce face Putin este o legitimare post-factum a războiului. El nu a avut un mandat pentru violență și acum și l-a arogat. Este foarte greu să înțelegem unde merge acest stat fiindcă Putin are o regulă: trendul său electoral trebuie să fie tot timpul ascendent. Când sunt alegeri, el ia mai multe voturi și cu o prezență mai mare. Nu știu unde poți să mergi mai sus de 87 de procente. (...) În așa numitele teritorii ocupate ilegal, iarăși, observăm niște cifre record.
Asistăm la o transformare a unui regim autoritar în unul totalitar, care își omoară opozanții în închisoare, care nu permite votul decât pentru un candidat, care face mușamalizări live, vedem anomalii la votul electronic în care, în aceeași secundă, milioane de voturi sunt depuse. De exemplu, vineri, la deschiderea secțiilor de votare, imediat au votat trei milioane de oamenii ceea ce este, practic, imposibil”.
Andrei Curăraru, lector univ. Universitatea Liberă Internațională din Moldova: „Cred că, până la urmă, Putin a vrut să arate lumii că este un președinte legitim și că, spre deosebire de Ucraina, unde Zelenski a hotărât să nu facă alegeri, el a putut să facă acest exercițiu, acest plebiscit, și să obțină niște scoruri halucinante, aș spune eu”.
Există riscul extinderii războiului în următorii șase ani cu Putin?
Andrei Curăraru, lector univ. Universitatea Liberă Internațională din Moldova: „Putin a anunțat anumite priorități pe care le are în noul mandat. El a vorbit despre faptul că va crește impozitele și că este posibilă necesitatea extinderii acestui conflict. Multă lume vorbește despre o nouă mobilizare care va afecta populația Federației Ruse.
Este clar că noul mandat, de șase ani, pune o presiune foarte mare pe coaliția în susținerea Ucrainei, nu există în vest astfel de politicieni cu așa o longevitate artificial creată și asta pune presiune asupra necesității de cooperare cu Federația Rusiei, identificarea unui scenariu de pace. E clar că aceste alegeri vin într-un moment foarte critic pentru Ucraina, care nu beneficiază de același nivel de suport din vest, în special din SUA. Așteptăm să vedem ce se întâmplă cu alegerile din Statele Unite și vom înțelege mai bine scopul final al lui Putin în acest sens”.
„Este clar că procesele democratice în Federația Rusă nu mai funcționează”
Analistul Andrei Curăraru, la Euronews: „Pe interior, au rămas foarte puține forțe, puțini lideri care pot organiza niște proteste masive sau care pot reprezenta eficient Federația Rusă ca o forță alternativă.
Mai e o nemulțumire și din partea celor care susțin războiul, ea e manifestată prin intermediul protestelor soțiilor celor care au fost mobilizați. Mulți analiști ruși își pun speranțele în legătură cu aceste fenomene sociale, e mai greu să dispersezi o mulțime de femei care protestează pentru a-și aduce bărbații acasă, dar este clar că procesele democratice în Federația Rusă nu mai funcționează, iar aceste alegeri, cumva, au și demonstrat cât de ineficient este să protestezi. Oamenii au vrut mai mult să se solidarizeze, să arate că există și opoziție în Rusia, dar reflectarea lor în voturi nu a fost nici măcar permisă (...)”.
