Uniunea Europeană a activat pentru prima dată mecanismul de acordare a protecției temporare pentru refugiații din Ucraina. Potrivit directivei, persoanele strămutate din calea războiului vor beneficia de protecție vreme de un an pe teritoriul UE. Refugiaților li se vor elibera permise de ședere, vor primi acces la educație și la piața forței de muncă. Măsura are scopul de a reduce suprasolicitarea sistemelor de azil ale statelor Uniunii Europene, pentru integrarea rapidă a persoanelor strămutate și accesul lor la drepturi extinse.
Potrivit Comisiei Europene, în prima lună de război în Ucraina, au intrat în UE aproximativ 3,5 milioane de ucraineni, în mare parte femei și copii. Instituția estimează că numărul integral al persoanelor strămutate poate atinge 6,5 milioane. În acest sens, decizia de punere în aplicare a Directivei pentru Protecția Temporară a refugiaților a fost votată în unanimitate de Consiliu și activată pentru prima dată pe 4 martie 2022. Hotărârea clarifică procedura prin care se iau măsuri pentru a extinde sau sista protecția temporară și a armoniza drepturile refugiaților ucraineni pe teritoriul UE. Mecanismul este valabil până pe 4 martie 2023 și se prelungește automat cu șase luni, pentru maximum un an, existând posibilitatea de a fi sistat, dacă situația permite returnarea în siguranță a ucrainenilor.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a precizat la adoptarea măsurii că: „Europa este alături de cei care au nevoie de protecție. Toți cei care fug de bombardamentele lui Putin sunt bineveniți în Europa. Le vom oferi protecție celor care caută adăpost și îi vom ajuta pe cei care caută o cale sigură pentru a ajunge acasă.”.
Directiva pentru Protecția Temporară a refugiaților se aplică pe teritoriul întregului bloc comunitar, excepție făcând Danemarca și Irlanda. Aceasta prevede dreptul de rezidență în Uniunea Europeană a ucrainenilor, accesul acestora la o locuință sau o cazare corespunzătoare, la asistență socială, sprijin financiar și îngrijire medicală, la piața muncii, având deopotrivă libertatea de a desfășura activități independente. Totodată, directiva mai prevede acordarea de tutelă legală și plasarea în siguranță a minorilor care nu sunt însoțiți, dar și accesul la educație al acestora, în aceleași condiții ca cetățenii Uniunii Europene.
Potrivit Comisiei Europene, Directiva pentru Protecția Temporară a refugiaților se aplică atât cetățenilor ucraineni și membrilor familiilor acestora, cât și cetățenilor non-ucraineni, care nu se pot întoarce în siguranță în țările de origine, apatrizilor sau beneficiarilor de protecție internațională care pot dovedi că au locuit cu forme legale în Ucraina, în baza unui permis de ședere permanent valabil.
Protecția Temporară nu li se aplică însă persoanelor care se află pe teritoriul Ucrainei pentru ședere scurtă și care se pot întoarce în statele de origine. Acestora li se permite tranzitarea Uniunii, pentru a ajunge în țările de proveniență.
Dovada cetățeniei ucrainene se poate face cu orice tip de pașaport eliberat de autoritățile ucrainene, inclusiv cu un document care a depășit data de valabilitate. Totodată, sunt acceptate cărțile naționale de identitate, inclusiv cele temporare și provizorii, carnetele de serviciu militar sau marinar, certificatele de cetățenie și alte documente oficiale care menționează sau indică cetățenia.
Totodată, directiva reduce presiunea asupra sistemelor naționale de azil, prin oferirea protecției temporare. Astfel, acestea vor gestiona mai eficient accesul refugiaților și solicitările de azil.
Mai exact, legislația Uniunii Europene arată că persoanele cărora li s-a acordat protecție temporară au posibilitatea de a depune cerere de azil pe teritoriul UE, însă numărul ridicat al solicitărilor poate determina prelungirea examinării cererilor. De aceea, măsura garantează respectarea imediată a drepturilor refugiaților și obligațiilor internaționale până la obținerea statutului de azilant. De asemenea, cetățenii ucraineni au dreptul de a circula liber, fără viză, în interiorul Uniunii Europene pentru o perioadă de 90 de zile.
Dacă returnarea forțată a refugiaților este necesară, statele UE trebuie să se asigure că acestora le este respectată demnitatea umană și că nu există rațiuni care ar face întoarcerea lor în Ucraina imposibilă. De asemenea, în timpul protecției sau când aceasta încetează de drept și nu este reînnoită, statele UE trebuie să ia măsuri pentru a facilita revenirea voluntară a acestora în Ucraina. Refugiații care nu pot călători din motive de sănătate nu pot fi forțați să se întoarcă până când nu li se îmbunătățește condiția. Aceleași prevederi se aplică și familiilor ai căror copii sunt minori și merg la școală, ei beneficiind de dreptul de ședere până la finalizarea anului școlar.
Totodată, Comisia Europeană va gestiona o platformă de solidaritate, prin intermediul căreia statele membre pot schimba bune practici și informații cu privire la capacitatea de primire, astfel încât responsabilitatea să fie partajată și efortul statelor pentru a primi fluxul de refugiați să fie echilibrat. În aplicarea deciziei, acestea vor primi sprijin adițional din partea Frontex, Agenției pentru Azil a UE și Europol.
Directiva pentru Protecția Temporară a refugiaților, apărută inițial în 2001, în urma conflictelor armate din Iugoslavia și Kosovo, este un mecanism care instituie și garantează protecția imediată și temporară a persoanelor strămutate din exteriorul UE, pe fondul războiului, a violenței sau a încălcărilor drepturilor omului. Măsura promovează echitatea între eforturile statelor membre ale UE pentru găzduirea persoanelor strămutate, fără a impune distribuirea fluxului de refugiați între statele membre.
În urma invadării Ucrainei de către Federația Rusă, UE s-a implicat activ pentru sprijinirea umanitară a poporului ucrainean, sancționarea lui Putin și a regimului Lukașenko din Belarus, precum și în vederea acordării de sprijin financiar și logistic statelor membre care pun la dispoziție o zonă sigură pentru persoanele care fug din calea războiului din Ucraina.
