După ani întregi de dezbateri, Uniunea Europeană a ajuns în cele din urmă la un acord major cu privire la stabilirea unei politici europene în materie de migrație. Miniștrii Afacerilor Interne din întreaga Uniune Europeană s-au reunit joi la Luxemburg pentru a vota un nou set de norme pentru gestionarea colectivă a primirii și relocării solicitanților de azil.

Știrea inițială:

În cazul în care va fi aprobat, acordul ar reprezenta un progres incontestabil în lunga și dificila bătălie pentru stabilirea unui cadru comun de reglementare a migrației la nivel european. Consiliul UE ar putea apoi să înceapă negocierile cu Parlamentul European, cu scopul de a finaliza legislația înainte de alegerile europarlamentare de anul viitor.

Obiectivul final este acela de a elimina modul ad-hoc de gestionare a crizelor migranților, mod care s-a dovedit a fi ineficient în abordarea problemelor transfrontaliere.

Aproape 1 milion de cereri de azi în 2022

Anul trecut, UE a primit peste 962.000 de cereri de azil, cea mai mare cifră din ultimii șase ani.

"Sunt șanse de 50/50", a declarat sub protecția anonimatului, un diplomat de rang înalt înaintea votului, potrivit euronews.com.

"Suntem foarte încrezători. Este o chestiune delicată. Dar credem că este posibil", a mai spus un alt diplomat, citat de aceeași sursă.

Optimismul este împărtășit de Ylva Johansson, Comisarul European pentru Afaceri Interne, care a declarat marți că există o "mare șansă" de a se ajunge la un acord.

"Dacă există voință, se va ajunge la un acord", a declarat Johansson reporterilor.

Noul Pact privind migrația

Normele aflate pe masă provin din Noul Pact privind migrația și azilul, o propunere holistică prezentată de Comisia Europeană încă din septembrie 2020.

Cel mai inovator element al pactului este un sistem de "solidaritate obligatorie" care ar oferi statelor membre trei opțiuni pentru a gestiona afluxul de migranți:

• să accepte un număr de solicitanți de azil relocalizați;
• să plătească pentru returnarea solicitanților respinși în țara lor de origine.
• Finanțarea așa-numitelor "măsuri operaționale", cum ar fi infrastructura și transportul.

Miniștrii reuniți la Luxemburg vor discuta un text de compromis redactat de Suedia, țară care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE și care acționează ca un intermediar în cadrul negocierilor. De altfel, Suedia distribuit cea mai recentă propunere a sa pe tema migrației marți seara.

Un "echilibru fin"

Compromisul a fost descris ca fiind un "echilibru fin" între solidaritate - un limbaj codificat pentru relocare - și responsabilitate - povara suportată de țările din prima linie care trebuie să proceseze majoritatea cererilor de azil.

Pe de o parte, țările din sud, ale căror sisteme de azil sunt adesea copleșite și cu resurse insuficiente, au cerut în mod repetat acorduri obligatorii din punct de vedere juridic privind redistribuirea migranților în cadrul blocului.

Germania, o țară cu o politică în mod tradițional favorabilă migrației, a susținut, de asemenea, ideea unui sistem permanent de relocare.

Dar, pe de altă parte, statele din Europa Centrală și de Est se opun oricărei măsuri care le-ar forța să găzduiască solicitanți de azil în interiorul granițelor lor - sau chiar să contribuie financiar la întoarcerea acestora, așa cum este prevăzut în propunerea actuală. Polonia, în special, s-a opus propunerii de a plăti 22.000 de euro pentru fiecare solicitant de azil pe care nu doresc să îl relocheze.

Decizia va fi luată cu o majoritate calificată, ceea ce înseamnă că proiectul de lege va avea nevoie de aprobarea a cel puțin 15 state membre reprezentând cel puțin 65% din populația UE.

Potrivit diplomaților, votul cheie va fi dat de Italia, care se confruntă cu o creștere abruptă a numărului de migranți care ajung pe coastele țării prin Marea Mediterană.