Cei 27 de lideri ai Uniunii Europene și-au dat acordul asupra unui proiect controversat al Comisiei Europene de externalizare a unor politici privind migrația, cu toate că nu au oferit detalii privind modul în care măsurile ar urma să fie puse în practică. De asemenea, oficialii europeni nu au explicat cum ar urma să fie respectate drepturile omului în condițiile în care migranții sunt transferați în state din afara blocului comunitar, relatează Euronews.com.
Unii analiști susțin că perspectiva revenirii lui Donald Trump la Casa Albă în cazul câștigării alegerilor prezidențiale din Statele Unite ar încuraja decidenții europeni să pună în aplicare măsuri de combatere a migrației, asemănătoare cu cele adoptate de fostul președinte republican, notează Politico.com.
„Ar trebui avute în vedere noi modalități de prevenire și combatere a migrației ilegale, în conformitate cu dreptul UE și internațional”, au afirmat liderii în concluziile unui summit de o zi.
Cu toate că abordarea pare a fi una vagă, liderii europeni și-au dat acordul pentru a experimenta cu normele juridice și a veni cu „soluții inovatoare”, așa cum s-au pronunțat unii oficiali, pentru a reduce numărul cererilor de azil, care în anul 2023 a ajuns la 1.129.000, cel mai mare număr din 2016.
Migrația a devenit un subiect controversat în UE pe fondul ascensiunii partidelor de extremă dreaptă
În aprilie, UE a finalizat noul său „pact privind azilul și migrația”, după aproape zece ani de negocieri dificile în urma crizei migrației din 2015 și 2016, când aproape două milioane de persoane, majoritatea refugiați sirieni, au ajuns în state europene.
Criticat de grupurile de apărare a drepturilor omului, pactul are ca scop consolidarea frontierelor externe ale UE și accelerarea repatrierii solicitanților de azil respinși, distribuind în același timp într-un mod mai echitabil între statele membre povara financiară și practică a reinstalării, notează The Guardian.
Cu toate că fenomenul migrației ilegale a scăzut considerabil față de anul 2015, o nouă tendință anti-migrație a început să pună stăpânire pe blocul comunitar, în mare parte determinată de succesul electoral al partidelor de extremă dreapta.
Partidele anti-imigrație, de extremă dreapta și conservatoare naționale se află la putere în șapte state europene, din Finlanda până în Italia, și sprijină un Guvern minoritar în Suedia. În Austria, Partidul Libertății, o formațiune eurosceptică de extremă dreapta, a câștigat recent alegerile parlamentare, iar Alternativa pentru Germania (Alternative für Deutschland) a făcut progrese istorice în Germania.
În Franța, Adunarea Națională a lui Marine Le Pen decide soarta Guvernului de la Paris, al cărui prim-ministru a descris nivelurile actuale de imigrație drept „adesea insuportabile”. De asemenea, în Ungaria, premierul Viktor Orbán se revoltă împotriva politicii „scandaloase și inacceptabile” a UE în materie de migrație.
Cum combat migrația ilegală Guvernele statelor UE
Chiar dacă multă timp a avut o abordare liberală privind migrația, Germania și-a înăsprit legislația privind azilul, iar luna trecută a reintrodus controale la toate cele nouă frontiere terestre. Măsura a fost considerată o amenințare la adresa liberei circulații, un principiu valoros al zonei Schengen.
Mai mult, alte șapte țări Schengen au reintrodus controalele la frontiere, invocând amenințările teroriste și sistemele de azil copleșite de numărul mare de persoane. Țările de Jos au prezentat „cele mai stricte norme de admitere din UE”.
La sfârșitul săptămânii trecute, premierul polonez Donald Tusk a declarat că vrea să suspende dreptul de azil în cazul persoanelor care trec granița din Belarus, într-un efort de a reduce migrația ilegală și de a „recâștiga controlul 100% asupra persoanelor care intră și ies”.
De altfel, Finlanda a luat măsuri similare pentru persoanele care sosesc din Rusia. Varșovia și Oficialii de la Helsinki s-au plâns că Minskul și Moscova ajută oamenii, în principal din Africa și Orientul Mijlociu, să intre în UE sub forma unui „război hibrid”.
Săptămâna trecută, Italia a deschis două centre în Albania unde va reține bărbații care încearcă să ajungă din Africa în Europa, iar cererile lor de azil vor fi procesate de autoritățile de la Roma, o măsură descrisă de premierul Giorgia Meloni drept „o cale nouă, curajoasă și fără precedent”.
Măsurile de combatere a migrației ilegale, discutate la nivel european
Există mai multe propuneri, însă niciuna nu este clar definită. Cele mai multe implică o modalitate de „externalizare” a problemei migrației, pe cât posibil, în afara granițelor UE, într-un mod care amintește, deși nu la fel de radical, de programul Regatului Unit pentru Ruanda.
În cadrul programului pentru Ruanda, migranții ilegali ar fi fost trimiși în țara africană pentru ca cererile lor de azil să fie procesate și ar fi rămas acolo chiar dacă ar fi fost aprobate. Deocamdată, în UE nu se discută în mod public despre acest aspect, dar sunt luate în calcul varianta creării unor centre de procesare și detenție offshore.
„Hotspoturi”, „centre de migrație” sau „centre de returnare” se numără printre termenii care desemnează facilități din țări terțe în care solicitanții de azil pot fi reținuți în timp ce cererile lor sunt evaluate sau în care persoanele care sosesc fără documente sau cărora li s-au respins cererile pot fi deportate, înainte de a fi returnate în țările lor de origine, mai precizează The Guardian.
De asemenea, la nivelul oficialilor europeni există discuții despre încheierea mai multor „parteneriate” pe care UE și anumite state membre, precum Italia, le-au încheiat cu țări precum Turcia, Tunisia și Libia, cu scopul de a descuraja oamenii să încerce să ajungă în Europa.
Paisprezece state membre, inclusiv Franța și Germania, au semnat o scrisoare prin care solicită o „schimbare de paradigmă” dură în materie de migrație. Numeroși decidenți europeni își propun să fie înregistrată o îmbunătățire semnificativă a „ratei de returnare”: numărul de persoane deportate după ce li s-a refuzat azilul.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis măsuri în acest sens, inclusiv o nouă legislație. Șefa Executivului comunitar a afirmat că a venit timpul ca UE să analizeze „centrele de returnare” din afara Uniunii, fără a defini modul în care acestea ar putea funcționa sau unde ar putea fi amplasate.
Deși unii lideri europeni s-au întrebat în mod deschis dacă acordul Italiei cu Albania ar putea fi transpus la nivelul UE, premierul albanez Edi Rama a insistat că acesta este doar pentru Italia.
Având în vedere că țări precum Italia fac presiuni pentru a putea returna migranții, de exemplu, în Siria, Ursula von der Leyen a mai declarat că Executivul comunitar este deschis în privința revizuirii listei UE de „țări terțe sigure desemnate”.
Ce rezultate sunt așteptate
Guvernul polonez a obținut sprijin pentru planul său de suspendare a azilului în cazul persoanelor sosite din Belarus și Rusia. De altfel, declarația finală a summitului a reflectat noua stare de spirit, solicitând „acțiuni hotărâte la toate nivelurile pentru a facilita, crește și accelera returnările din UE prin utilizarea tuturor politicilor, instrumentelor și instrumentelor UE relevante”.
În consecință, Comisia Europeană trebuie să propună acum o legislație princare să accelereze deportările și un mecanism juridic care să permită crearea de centre de migrație, în afara granițelor Uniunii (offshore). Vor mai fi necesare multe reuniuni înainte ca blocul comunitar să ajungă la un nou set de politici comune.
Între timp, guvernele naționale vor continua să ia măsuri în mod unilateral. Potrivit presei olandeze, Țările de Jos ar dori să deporteze persoane în Uganda.
Deși discuțiile ar fi fost constructive, prevederile pactului privind migrația și azilul, care urmează să intre în vigoare în următorii doi ani, sunt deja slăbite. Mulți susțin în prezent că nu este suficient de dur în ceea ce privește deportarea, iar Țările de Jos și Ungaria solicită excluderi.
Niciuna dintre noile măsuri propuse nu va fi ușor de implementat. Tentativele de a extinde sau de a reproduce acordurile de parteneriat extern, în baza cărora țări precum Tunisia și Libia sunt plătite să rețină și să returneze migranții ilegali care încearcă să traverseze Mediterana, vor fi puternic criticate de organizațiile neguvernamentale, după dezvăluirile privind gravele încălcări ale drepturilor omului în aceste țări.
„Hotspot-urile” și„centrele de returnare” sunt considerate controversate. Activiștii și cercetătorii se întreabă dacă acestea oferă, așa cum sugerează inițiatorii, condiții umane și dacă sunt eficiente sau chiar legale, prin comparație cu un sistem de azil bine finanțat de UE. Patru dintre primii 16 migranți pe care Italia i-a trimis în Albania săptămâna aceasta au fost trimiși înapoi pentru că ar fi putut fi minori sau aveau probleme de sănătate.
În afară de acordul Albaniei cu Italia și de un acord la scară redusă între Danemarca și Kosovo, puține țări din afara UE, dacă nu chiar niciuna, au declarat că ar fi dispuse să găzduiască astfel de centre. Unii diplomați suspectează că, doar din acest motiv, ideea ar putea fi un eșec.
Planul UE de externalizare a migrației, comparat cu măsurile adoptate de Donald Trump
Chiar dacă niciun lider european nu a amenințat să deporteze 20 de milioane de persoane sau să interzică interzicerea musulmanilor, cu excepția, poate, a premierului ungar Viktor Orban, un apropiat al fostului președinte Donald Trump, Uniunea Europeană și Trump par a avea abordări similare în privința migrației, notează Politico.
Unii analiști cred că, dacă Donald Trump ar reveni la Casa Albă, acest lucru i-ar încuraja pe decidenții europeni să aplice măsurile similare celor aplicate de administrația republicană privind migrația.
„Cu siguranță, multe state membre care au militat pentru o abordare restrictivă a migrației vor urmări foarte atent alegerile americane. Acest lucru le va oferi [țărilor UE care militează pentru mai multe restricții] mai multe pârghii de negociere pentru a-și impune preferințele atât în SUA, cât și în UE”, a declarat Alberto-Horst Neidhardt, șeful departamentului de migrație europeană și diversitate din cadrul Centrului pentru politici europene, potrivit Politico.
Prevederile formulate vag privind „centrele de returnare” și „centrele de procesare” s-ar asemăna cu cele din „Programul de protecție a migranților” al lui Trump. Inițiativa, cunoscută sub denumirea colocvială de „Rămâi în Mexic”, a intrat în vigoare în 2019 și a forțat zeci de mii de migranți din afara Mexicului să se întoarcă în Mexic, în afara granițelor americane, pentru a aștepta deciziile privind migrația luate autoritățile din SUA.
