Suedia trebuie să extrădeze „terorişti” dacă vrea să adere la NATO, a susţinut joi ministrul turc al justiţiei Bekir Bozdag.
Reacția a venit după anunţul, considerat dezamăgitor de către Ankara, cu privire la o primă extrădare către Turcia a unui cetăţean turc, condamnat pentru fapte de drept comun, potrivit Agerpres.
„Dacă ei cred că pot să facă Turcia să creadă că şi-au ţinut promisiunile extrădând infractori de drept comun, atunci se înşală”, a declarat Bekir Bozdag într-un interviu publicat joi de cotidianul turc Milliyet.
La scurt timp după Summitul NATO de la Madrid, care a avut loc în 28-30 iunie, Suedia şi Finlanda au ajuns la un acord cu Ankara.
Cele două ţări nordice şi-au exprimat sprijinul pentru Turcia în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii sale naţionale şi au promis că vor facilita expulzarea suspecţilor urmăriţi de autorităţile turce.
Cerere de extrădare pentru 33 de „terorişti”
Ulterior, Turcia le-a prezentat celor două ţări nordice cereri de extrădare pentru 33 de persoane, majoritatea considerate „terorişti” de către Ankara.
„Noi nu am primit niciun răspuns cu privire la extrădarea membrilor FETO (acronimul pe care Ankara îl utilizează pentru desemnarea mişcării imamului Fethullah Gülen, care trăieşte în exil în SUA şi este acuzat de Turcia de organizarea puciului eşuat din iulie 2016), ai PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) şi ai altor organizaţii teroriste”, a afirmat ministrul turc.
Numele lui Okan Kale, primul cetăţean turc în cazul căruia cererea de extrădare a fost acceptată de Suedia, figurează pe lista cu 33 de nume publicată la finalul lunii iunie. Kale a fost condamnat pentru escrocherie.
De ce statele neutre vor să adere la NATO
La Summitul NATO de la Madrid, Finlanda şi Suedia au fost invitate oficial să devină membre ale NATO.
Cele două state au prezentat cererea oficială de aderare la organizaţie pe 18 mai. Semnarea protocoalelor de aderare de către cele 30 de state membre NATO a avut loc la Bruxelles, în 5 iulie.
În mod tradiţional neutre, Finlanda şi Suedia au decis să adere la NATO ca reacţie la agresiunea militară neprovocată şi nejustificată lansată de Rusia contra Ucrainei pe 24 februarie. Finlanda şi Rusia au o frontieră terestră comună cu o lungime de 1.340 de kilometri.
