Premierul Marcel Ciolacu amenință TikTok și Facebook, și nu numai, cu amenzi uriașe dacă nu va respecta legislația electorală înaintea alegerilor prezidențiale. Șeful Executivului garantează că statul va putea aplica sancțiunile introduse în Ordonanța de Urgență privind organizarea scrutinului din 4 mai. Premierul a făcut referire și la ce s-a întâmplat la prezidențiale, în 2024, când Călin Georgescu a obținut cel mai mare scor în primul tur după o campanie și o expunere intensive pe TikTok. CSAT a ajuns la concluzia că „un candidat la președinție” a fost favorizat de platformă.
Guvernul amenință marile platforme, TikTok și Facebook, cu amenzi dacă favorizează un candidat la prezidențiale 2025
Guvernul a adoptat legislația necesară pentru organizarea alegerilor prezidențiale în mai și au fost introduse acum, ca noutăți, mai multe articole ce vizează promovarea candidaților în mediul online, asta după tot ce s-a întâmplat anul trecut, în primul tur al prezidențialelor, și după informările transmise din ședința Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Mai exact, Guvernul și AEP au decis să introducă sancțiuni uriașe în cazul în care vor fi promovați candidați în afara intervalului reglementat prin legislație electorală, adică dacă după campania electorală vom mai vedea promovări ale mesajelor în spațiul online, atunci autoritățile pot solicita amendarea celor care au făcut acest lucru.
Ciolacu declara astfel că își dorește ca, de aici înainte, regulile să fie aceleași pentru toți candidații. În acest sens, cadrul legislativ necesar organizării alegerilor prezidențiale, cu primul tur și al doilea tur desfășurate în 4, respectiv 18 mai 2025 prevede amenzi de miliarde de euro pentru marile platforme online, cum ar fi TikTok, Facebook și Google.
„Am venit cu modificări astfel încât regulile să fie aceleași pentru toți candidații și să nu mai avem această practică pe care am avut-o la ultimele alegeri, în care un instrument social media a favorizat un anumit competitor. Am introdus și amenzi drastice respectiv de până la 5% din cifra de afaceri, iar la anumite corporații această amendă ar putea duce la multe miliarde de euro”, preciza acesta, la ședința de Guvern.
„Putem amenda dacă avem legislație. Am început demersurile”, a reiterat, vineri, Marcel Ciolacu, când a fost întrebat dacă Facebook și TikTok ar putea fi sancționate.
Cu toate acestea, Marcel Ciolacu garantează că românii de rând nu vor amendați cu până la 50.000 de lei în cazul în care vor mai distribui pe rețelele de socializare mesaje în afara campaniei electorale. El spune că toate sancțiunile vizează, în primul rând, marile companii, care, și după primul tur al prezidențialelor 2024, ar fi fost informate de către AEP că trebuie să dea jos mai multe clipuri care îl promovau în special pe Călin Georgescu, dar acele rețele, în special TikTok, nu ar fi răspuns solicității AEP.
„Nu există așa ceva, nu există așa ceva (n.r. dacă românii vor fi amendați pentru postări pe Facebook), e o interpretare excesivă. Nu există așa ceva. Trebuie cumva să învățăm din greșelile trecutului. Știm cu toții ce s-a întâmplat data trecută cu social media, cum a existat un abuz. Părerea mea, cea mai mare problemă a fost faptul că AEP-ul a avertizat că un anumit candidat nu este blocat și are încă acces la anumiți algoritmi. Toți ceilalți candidați au fost blocați și cel care gestiona - TikTok-ul, în speță - nu a luat nicio măsură în timp real. O amendă de 5% pe cifra de afaceri, în cazul în care într-un termen rezonabil se solicită acest lucru imediat să se facă, mi se cea mai importantă modificare”, a mai spus Ciolacu.
ONG-urile: Greu de impus sancțiuni unor companii care nu au sediul în Europa
Foarte multe ONG-uri din domeniu spun, însă, că va fi foarte greu de impus astfel de sancțiuni pentru marile companii de social media, asta pentru că ele nu au sedii în Europa și le va fi foarte greu autorităților de la București să vină în mod real cu măsuri asupra lor. Inițiativa este bună, mai spus reprezentanții ONG-urilor, dar rămâne de văzut cum va arăta ghidul de utilizare pe care AEP va trebui să îl publice până pe data de 18 februarie, perioada premergătoare momentului în care candidații vor începe să își depună semnăturile la Biroul Electoral Central (BEC), ei au timp să facă acest lucru până la finalul lunii martie, iar din 4 aprilie va începe oficial campania electorală.
Ordonanță dură referitoare la campaniile de pe rețelele de socializare
De plângeri ar urma să se ocupe Biroul Electoral Central, iar deciziile luate vor fi transmise Autorității Electorale Permanente, care, la rândul ei, va transmite mai departe către platformele online. Acestea din urmă vor avea un termen de cinci ore pentru a elimina conținutul ilegal. Altfel, riscă amenzi cuprinse între 1% și 5% din cifra de afaceri.
În cazul actorilor politici, încălcările de regulament se sancționează cu amendă de la 15.000 lei la 50.000 lei.
În proiectul de OUG se precizează că „este considerat material publicitar politic orice material scris, online, audio sau video, utilizat în campania electorală care îndeamnă alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze pentru un candidat independent sau pentru un candidat al unui partid politic clar identificat”.
Astfel, publicitatea electorală din timpul campaniei electorale ar urma să fie mai strictă în mediul online. Aceste măsuri la nivel național vin împreună cu cele aflate în Regulamentul privind serviciile digitale din Uniunea Europeană.
Candidații și ceilalți actori politici relaționați cu aceștia au obligația de a publica, odată cu orice material publicitar politic, anumite informații:
o explicație care să precizeze că materialul este, în mod clar, unul publicitar politic.
numele sponsorului materialului politic publicitar, adresa de e-mail și, adresa poştală, dacă ea este publică, sau sediul social.
o precizare prin care să specifice dacă materialul politic respectiv a făcut „obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă”.
să precizeze că banii „pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic” provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.
Trebuie precizat că toate regulile se aplică și în cazul în care un material este editat.
În proiectul de OUG se precizează că „este considerat material publicitar politic orice material scris, online, audio sau video, utilizat în campania electorală care îndeamnă alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze pentru un candidat independent sau pentru un candidat al unui partid politic clar identificat”.
