Cu patru runde de alegeri, 2024 se preconizează a fi anul dezinformării și al temelor false de campanie. La o lună de la decizia de comasare a localelor cu europarlamentarele, politicienii se feresc să explice electoratului adevăratele mize pentru care trebuie să se prezinte la vot. Spațiul public abundă, însă, de teme artificiale, cu impact mai mult emoțional, precum restricționarea TikTok sau închiderea magazinelor în weekend. Totul pentru a hrăni dezinteresul electoratului pentru mersul la urne, un scenariu din care marile partide nu au decât de câștigat, susțin analiștii politici.
Politica temelor false, nu a soluțiilor reale
Marcel Ciolacu, premierul României: „Vreau să închid un subiect care a provocat dezbatere publică, (...) din toate semnalele primite din rândul societății rezultă clar că nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”.
Doar una dintre temele îndelung discute de politicieni în spațiul public, închiderea magazinelor concurează cu alte teme, precum restricționarea TikTok-ului ca măsură de împiedicare a proliferării extremismului politic în rândurile tinerilor.
Subiectele de acest gen sunt considerate însă de specialiști doar o tactică de diversiune de la lipsa de soluții în acest an electoral.
Cristian Pîrvulescu, analist politic: „Într-un an electoral ar trebui să avem programe și viziuni. Nu avem programe nici pentru alegerile locale. Am beneficiat masiv de prezența în Uniunea Europeană, nu? Ultimele date ale Statisticii Europene arată că produsul intern brut pe cap de locuitor în România l-a depășit pe cel al Ungariei. Cum profităm de această dezvoltare, cum crește nivelul de trai în comunele românești, în orășelele românești, ce se întâmplă în marile orașe? Ar fi fost o oportunitate extraordinară să auzim astăzi astfel de dezbateri”.
Barbu Mateescu, sociolog: „Vorbim despre probleme care nu există în societate și pe care politicienii le rezolvă. Adică dezbateri care n-au pornit în mod autentic de la cetățeni sau de la niște entități care aveau niște interese anume. Ajută la un anumit nivel să pară că ești omul care a găsit soluția, care a rezolvat conflictul, dar este un un joc destul de inutil, pentru că poți să păcălești unii oameni tot timpul, poți să păcălești oamenii un timp, dar nu poți să păcălești pe toată lumea tot timpul”.
Pe fondul slăbirii încrederii în instituțiile publice, al deziluziei în rândul tinerilor față de politică, dar și în condițiile lipsei unei strategii credibile de comunicare din partea guvernanților, campaniile electorale din acest an riscă să devină terenul cel mai propice pentru răspândirea dezinformării, avertizează specialiștii. Mai ales de către formațiunile politice extremiste, concentrate deja pe trei teme mari: interferența străinilor și a factorilor externi, fraudarea alegerilor și economia.
Raluca Alexandrescu, politolog și prof. univ. Facultatea de Științe Politice, Univ. București: „Publicul românesc, electoratul românesc, în continuare nu pricepe - marea majoritate, care este impactul real al faptului că noi suntem în Uniunea Europeană. Asta este un aluat foarte fertil pentru foarte multe formațiuni populiste, care în același timp alimentează discursul antieuropean. Este această turnură benefică profitabilă pentru marile partide sau nu? Este această conștientizare a publicului, în sfârșit, a importanței Uniunii Europene, în interesul sau nu al unor partide care mizează foarte mult, de fapt, pe lipsa de informare, pe dezinformare”.
În prezent, autoritățile abilitate nu au făcut încă pași importanți pentru pregătirea alegerilor. Diversitatea legislativă, regulile neclare și lipsa unui Cod Electoral sunt doar câteva dintre restanțele ce vor constitui impedimente semnificative și vor alimenta confuzia electoratului la alegerile din 9 iunie.
