În ultimele zile Republica Moldova a trecut printr-o serie de evenimente politice importante. Pe 5 noiembrie cetățenii cu drept de vot au fost chemați la urne pentru a-și alege primarii și consilierii locali, în cadrul alegerilor locale. Apoi, trei zile mai târziu, pe 8 noiembrie, Comisia Europeană a anunțat că recomandă deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, odată ce îndeplinesc toate condițiile puse de anul trecut, atunci când au primit statutul de state candidate.
În ciuda importanței celor două evenimente, președintele Maia Sandu a fost neobișnuit de tăcută. Șeful de stat de la Chișinău nu a avut nici o reacție pe marginea alegerilor locale, singurele comentarii fiind făcute înaintea scrutinului, atunci când Maia Sandu i-a îndemnat pe cetățeni să meargă la vot. În ceea ce privește anunțul Comisiei Europene, Maia Sandu a avut o reacție pe pagina sa de Facebook în care spunea că decizia Executivului european „este o recunoaștere a efortului nostru comun - al instituțiilor statului, care muncesc pentru a transforma țara, precum și al cetățenilor, care aleg pacea, democrația și dezvoltarea” și o declarație în care a spus că decizia reprezintă o "recunoaştere a efortului instituţiilor statului, care muncesc pentru transformarea Republicii Moldova, precum şi al cetăţenilor care aleg pacea, democraţia şi dezvoltarea".
Posibile explicații pentru tăcerea Maiei Sandu
Există însă câteva posibile explicații pentru reacția Maiei Sandu.
În primul rând rezultatul alegerilor locale a fost sub așteptări. Deși partidul pro-european aflat la guvernare în Republica Moldova, Acţiune şi Solidaritate (PAS), s-a situat în fruntea clasamentului în majoritatea consiliilor raionale (357 de mandate potrivit datelor oficiale), acesta nu a reuşit să câştige primăriile din oraşele mari la acest scrutin. La Chișinău, partidul a suferit o înfrângere categorică. Primarul în funcție, Ion Ceban, s-a impus încă din primul tur, cu o majoritate de voturi, în fața lui Lilian Carp, vicepreședinte al PAS și contracandidat al lui Ceban. PAS a suferit și o înfrângere simbolică, pierzând alegerile în satul natal al Maiei Sandu, Risipeni, din raionul Fălești.
Totodată, în ciuda apelurilor Maiei Sandu, prezența la vot nu a fost una spectaculoasă. Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, la alegerile locale au participat circa 1.500.000 de votanţi, ceea ce reprezintă în jur de 41,4% din numărul total de alegători înscrişi în listele electorale. Așadar, peste jumătate dintre cetățenii cu drept de vot, au ales să nu se prezinte la urne.
În acest context, lipsa unei reacții din partea Maiei Sandu la rezultatul alegerilor locale poate fi pus pe seama rezultatului sub așteptări obținut de PAS în cadrul acestui scrutin.
În al doilea rând, în cazul anunțului făcut de Comisia Europeană, trebuie spus că există câteva nuanțe. Deși Comisia constată că Republica Moldova a făcut „progrese importante”, Chișinăul nu a îndeplinit încă toate pre-condițiile de aderare – doar șase din nouă. Comisia Europeană a specificat că dispusă să prezinte în martie 2024 o nouă analiză a progreselor făcute de Republica Moldova în cazul cerințelor restante. Totodată, Comisia nu specifică o dată anume când ar trebui să înceapă negocierile de aderere, de vreme ce o astfel de decizie le revine statelor membre.
De altefel, lucrul acesta a fost recunoscut și de către Maia Sandu, care a scris pe pagina sa de Facebook că „decizia finală privind începerea negocierilor cu Moldova va fi luată de către statele membre la reuniunea Consiliului European din 14-15 decembrie” și că rămâne „mult de lucru”.
Astfel, este posibil ca Maia Sandu să fi decis să reacționeze cu rezerve la anunțul făcut de Comisia Europeană, de vreme ce nimic nu este încă decis în ceea ce privește parcursul european al Republicii Moldova.
