Potrivit unor surse prezente la Consiliul JAI, ar fi existat o variantă de discuție cu România și Bulgaria la pachet, dar cu condiționalități pentru țara vecină. Bulgarii au refuzat.
Românii au purtat convorbiri cu președinția cehă a Consiliului, înainte de adunare și ar fi aflat despre trei posibile scenarii.
- DA, pentru noi, Bulgaria și Croația cu intrare de la 1 ianuarie;
- Decizie astăzi, dar ridicarea restricțiilor la altă dată;
- Split de Bulgaria.
Austria nu ar fi fost interesată nici măcar de această din urmă posibilitate, avansată chiar de România, iar atmosfera ar fi fost una atât de apăsătoare încât nici croații, proaspăt admiși, nu ar fi luat cuvântul pentru a mulțumi, susțin aceleași surse.
În cadrul Consiliului, Austria s-a opus aderării României și Bulgariei, așa cum, de altfel, anunțase că o va face. Olanda s-a opus Bulgariei, așa că, în lipsa unanimității, președintele Consiliului a cerut o pauză pentru consultări, în vederea unui compromis.
S-a lucrat în formula: comisie, președinție, Germania, Austria, Olanda, Bulgaria, România. Variante luate în calcul:
- Austria a avansat posibilitatea amânării deciziei pentru septembrie 2023. România s-a opus.
- O decizie la pachet România-Bulgaria, dar cu condiționalități pentru cei din urmă. Bulgarii s-au opus.
- Amânarea pentru Consiliul JAI din Iunie. (n.r. sunt două consiilii JAI în 2023, martie și iunie). România s-a opus.
Tabăra română susține, conform acelorași surse, că ar fi cerut o declarație semnată azi, prin care se afirma că țara noastră va obține decizia la alt consiliu JAI, până la final de 2022. Austria a spus, însă, nu.
Cum Bulgaria nu a acceptat ruperea de România, deznodământul a fost cel pe care îl cunoaștem deja. Dacă austriecii nu au avut nici măcar o secundă intenția de a schimba perspectiva, olandezii ar fi recunoscut că România trebuia să primească votul.
