Un nou summit a avut loc miercuri la Paris, pe subiectele Ucraina și securitatea Europei. Absentă de la reuniunea care a avut loc luni în capitala Franței, România a fost invitată să participe la această a doua întâlnire.
Principalele declarații făcute de Ilie Bolojan la Paris
Prezent în a doua zi a summitului de la Paris, președintele interimar al României, Ilie Bolojan a făcut câteva declarații.
„Suntem la finalul unei perioade. Sper să continue și în anii următori în care țara noastră, România, a avut o situație bună în care am fost o țară în siguranță, nu doar noi, ci întreg continentul european și am fost o țară care ne-am dezvoltat..
Aceste două condiții de bază - siguranța și dezvoltarea - au fost în principal efectul apartenenței la NATO și UE. Datorită protecției NATO am avut siguranță. România a fost o țară sigură în care s-a putut investi. Oamenii au avut liniște și acest lucru s-a datorat în principal protecției asigurate de cea mai importantă forță din NATO - Statele Unite ale Americii.
De asemenea, dezvoltarea ne-a fost asigurată de apartenența la UE. Asta a însemnat libera circulație. Asta au însemnat investiții în România, au însemnat bani europeni.
Cele două au însemnat în fapt o comunitate de valori în care am fost cu toții, lucru pe care ni-l dorim în continuare.
Această vizită de astăzi și întâlnirea au loc în acest context în care suntem în vremuri dificile și în care trebuie să facem tot ce ține de noi pentru ca lucrurile bune pe care le-am avut în acești ani să continue în anii următori.”, a spus Bolojan.
Ilie Bolojan: „Am reconfirmat parteneriatul strategic cu Franța”
„În acest sens, am avut o primă întâlnire bilaterală cu președintele Macron care a fost o întâlnire foarte bună și îi mulțumesc pentru organizarea acestei întâlniri.
Ne-am asigurat încă o dată că așa cum Franța a fost alături de România în momentele importante ale țării noastre, și astăzi rămâne alături de noi.
Am reconfirmat parteneriatul strategic cu Franța. De asemenea, am reconfirmat stabilitatea prezenței militare franceze în România la solicitarea țării noastre. Avem un contingent important francez care contribuie alături de celelalte contingente ale țărilor aliate, ale SUA, la securitatea țării noastre.
Am confirmat că această prezență va fi consolidată în perioada următoare”, a spus Bolojan.
Cooperare în domeniul apărării între România și Franța: „Această industrie să fie un pol de dezvoltare în România în anii următori”
„De asemenea, am confirmat continuarea cooperării și dezvoltării în zona economică și în industria de apărare, având în vedere nu doar necesitățile regionale, dar și posibilitatea ca această industrie să fie un pol de dezvoltare în România în anii următori.
Îi mulțumesc președintelui Macron pentru această întâlnire și pentru prietenia față de țara noastră”, a afirmat președintele interimar al României.
Bolojan: Securitatea Ucrainei este și securitatea Europei și a României”
„A doua întâlnire la care am participat a fost conferința legată de situația din Ucraina și de securitatea din Europa.
Așa cum știți, la această conferință au participat mai multe țări, în principal cele din UE, dar și din afara uniunii, țări care împărtășesc aceleași valori și aceleași idei legate de situația din Ucraina. Au fost intervenții ale fiecărui stat, au fost diferite poziții, dar câteva dintre ele s-au repetat și practic sunt concluzii ale acestei întâlniri.
În primul rând, o concluzie importantă este că securitatea Ucrainei este și securitatea Europei și a României. Noi, cei care suntem în vecinătatea Ucrainei și în Europa de Est, știm despre ce este vorba”, a mai precizat Bolojan.
Ilie Bolojan, despre războiul din Ucraina: „Colaborarea dintre țările europene și SUA poate să fie cea mai bună formulă pentru rezolvarea acestei crize”
„Luni se împlinesc trei ani de zile de la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Nu suntem alături de Ucraina doar dintr-un sentiment umanitar. În primul rând, din acest motiv, de nedreptate, ci suntem și dintr-un interes strategic pentru țara noastră.
În acești ani, scutul nostru a fost NATO și a doua concluzie importantă a fost că în continuare colaborarea dintre țările europene și SUA poate să fie cea mai bună formulă pentru rezolvarea acestei crize în așa fel încât nu doar să avem o încetare a focului, ceea ce este foarte bine, ci să avem o pace justă, în așa fel încât în anii următori să nu reînceapă un nou conflict”, a punctat Bolojan.
„S-a convenit inclusiv pregătirea unui pachet important de sprijin în perioada imediat următoare pentru Ucraina”
„Iar această pace justă și o pace echitabilă nu se poate face fără participarea Ucrainei și a UE la închiderea acestor negocieri.
Am convenit de asemenea că e nevoie în perioada imediat următoare de unitate și de coordonare între țările noastre. Diversitatea în perioade normale în UE este un lucru bun, a fost un câștig, dar într-o situație de criză, cum a fost de exemplu coronavirusul sau cum avem acum, este evident nevoie de coordonare, în așa fel încât să acționăm mai rapid, să putem să avem un plan de acțiune care să aibă în vedere sprijinirea în continuare a Ucrainei, sens în care s-a convenit inclusiv pregătirea unui pachet important de sprijin în perioada imediat următoare, în așa fel încât el să poată fi adoptat la primul Consiliu European”, a concluzionat Bolojan.
Ilie Bolojan discută cu Emmanuel Macron înainte de al doilea summit de la Paris
Președintele interimar Ilie Bolojan a fost primit de Emmanuel Macron la Palatul Elysee.
Cei doi au avut programate convorbiri bilaterale. Întâlnirea tete-a-tete a durat 15 minute.
Ilie Bolojan a plecat miercuri dimineața la Paris, pentru a participa la întâlnirea informală organizată de președintele Republicii Franceze privind situația din Ucraina și provocările de securitate din Europa.
Potrivit Agerpres, președintele interimar este însoțit de consilierul prezidențial pentru afaceri europene, Luminița Odobescu.
16:45 - Ilie Bolojan, față în față cu Emmanuel Macron
Președintele interimar Ilie Bolojan se va întâlni cu omologul său francez Emmanuel Macron la ora 16:45, înainte de discuția cu ceilalți lideri ai Țărilor Baltice, ai țărilor din nordul Europei, dar și Canada, au precizat surse politice pentru Euronews România.
Tema de pe agendă este securitatea europeană în contextul negocierilor de pace pentru Ucraina, purtate între Statele Unite și Rusia, și care ar putea să fie garanțiile de securitate pe care statele membre ale UE, dar și ale NATO pot să le ofere.
Administrația Prezidențială confirmă întâlnirea Bolojan-Macron
Administrația Prezidențială anunță că președintele interimar Ilie Bolojan se va întâlni cu Emmanuel Macron, înainte de discuția cu liderii europeni invitați la acest al doilea summit de la Paris.
Întâlnirea informală cu liderii europeni este programată să înceapă la ora 17:00.
Keith Kellogg a ajuns la Kiev: „Războiul nu ar fi început dacă Trump încă era președinte în 2022”
Keith Kellogg, trimisul special al SUA pentru Ucraina, a sosit miercuri la Kiev. Emisarul american a sosit în capitala Ucrainei cu trenul și a fost întâmpinat în gară de ambasadoarea americană Bridget Brink.
Vorbind cu jurnaliștii, Kellogg a spus că e de părere că „acest război nu ar fi început dacă Trump încă era președinte” în anul 2022. „Înțelege că oamenii suferă, înțelege daunele pe care le vedem (...) Și vrem să se termine”, a spus Kellogg, potrivit publicației Meduza.
Este prima vizită pe care Keith Kellogg o face în Ucraina, de când a fost numit ca trimis special. Potrivit publicației Suspilne, emisarul american urmează să se întâlnească cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și șeful Armatei, Oleksandr Sîrskîi.
Macron îl va primi miercuri pe Bolojan
Palatul Elysee anunță că președintele Franței, Emmanuel Macron, îl va primi miercuri pe Ilie Bolojan „iar cei doi vor participa apoi la o „reuniune informală prin videoconferință”, relatează Le Figaro.
În același timp, într-un interviu acordat mai multor cotidiene regionale, printre care Le Parisien, La Provence și Sud Ouest, și apărut marți, Macron a menționat „manipularea” procesului electoral din România printre acțiunile pentru care Rusia este o „amenințare existențială pentru europeni”, relatează Agerpres.
UE impune noi sancțiuni Rusiei, la o zi după discuțiile din Arabia Saudită
Uniunea Europeană a convenit miercuri să impună o nouă rundă de sancțiuni împotriva Rusiei, în contextul în care Donald Trump a insistat pentru negocieri privind soarta Ucrainei, ceea ce a pus la îndoială viabilitatea pe termen lung a restricțiilor dure, relatează euronews.com.
Secretarul de stat al lui Trump, Marco Rubio, care a fost în Arabia Sadită la discuțiile dintre SUA și Rusia, a sugerat că Europa va fi chemată în cele din urmă la masa negocierilor pentru a discuta despre reducerea sancțiunilor pentru Kremlin.
Rubio a subliniat că vor trebui făcute concesii din „toate părțile”. Când a fost întrebat despre excluderea Europei din proces, el a răspuns: „Nimeni nu este marginalizat”.
Cu toate acestea, blocul dorește să își mențină politica punitivă - cel puțin pentru moment.
Noile sancțiuni introduc o interdicție asupra importurilor de aluminiu primar rusesc, o idee care a fost discutată în trecut, dar care nu a fost niciodată aprobată din cauza reticenței unor state membre îngrijorate de impactul său economic.
Ilie Bolojan a plecat la Paris miercuri dimineață
Președintele interimar al României, care va participa la acest al doilea summit de la Paris, a plecat miercuri dimineață cu o cursă de linie. Șeful statului este însoțit de Luminița Odobescu, consilier prezidențial pentru afaceri europene și fost ministru de Externe al României.
Alături de România vor mai participa Norvegia, Canada, Țările Baltice, Cehia, Grecia, Finlanda, Suedia și Belgia. Este vorba despre țările care nu au fost invitate luni să participe la întâlnirea în format restrâns de la Paris.
România va fi reprezentată la această întâlnire de președintele interimar Ilie Bolojan.
Reuniunea va fi organizată în format hibrid, inclusiv prin sistem de videoconferință, au precizat trei diplomați citați de agenția Reuters.
MAE: „Urmează noi reuniuni la care România va participa”
„Reuniunea de la Paris din data de 17 februarie a fost inițiată de Președintele Franței Emmanuel Macron, într-un format cunoscut ca Weimar Plus. Acesta a inclus pe Președintele Consiliului European, Președinta Comisiei Europene, Secretarul General al NATO și un număr de șefi de stat și de guvern ai țărilor din Europa care sunt sprijinitori majori ai Ucrainei.
România, în calitatea sa dublă - vecinul european cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina și țară care a oferit constant și de la început un sprijin multidimensional, umanitar, economic și militar țării vecine, are un interes direct în continuarea susținerii colective europene și euro-atlantice pentru Ucraina, că răspuns la războiul brutal și ilegal de agesiune din partea Federației Ruse. Acest lucru a fost transmis clar participanților, în primul rând Președintelui Franței, Emmanuel Macron, prin demersuri diplomatice.
Totodată, România a fost reprezentată la reuniune prin intermediul Poloniei, care asigura președinția rotativă a Uniunii Europene. Formate regionale cum sunt și cele propuse și animate de România, de exemplu B9 sau Inițiativa celor 3 Mări, sunt o practică comună. România a fost informată asupra conținutului discuției. Urmează noi reuniuni la care România va participa”, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe.
Președintele francez Emmanuel Macron a găzduit luni o reuniune de urgență cu reprezentanții unor state precum Marea Britanie, Germania și Italia, precum și cu alianța NATO și Comisai Europeană.
Aceasta a făcut parte din eforturile de evaluare a modului în care ar putea arăta potențialele garanții de securitate pentru Ucraina, a modului în care Europa ar trebui să acționeze mai rapid pentru a crește cheltuielile de apărare și a modului în care să ia decizii mai rapid în contextul în care administrația americană accelerează eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului de trei ani dintre Ucraina și Rusia.
Unele țări au fost nemulțumite de faptul că reuniunea a fost doar pentru anumiți lideri și nu pentru un summit al tuturor statelor membre UE.
„Viteza de reacție este fundamentală pentru că altfel riști să treacă istoria pe lângă tine”
Ștefan Popescu, analist de politică externă, a vorbit la Euronews România pe marginea acestui subiect.
„Eu aș pune o întrebare: a sta la masa cu Norvegia și cu Grecia, absolut importante, respectabile, înseamnă același lucru cu a sta la masă cu Germania, cu Italia, cu Marea Britanie, cu Polonia, adică cu țări care au capacitate de acțiune asupra relației cu SUA, care au capacitate de angajament pe Flancul Estic? Trebuie să răspundem la această întrebare. De asemenea, Franța nu este orice țară. Este o națiune cadru NATO aici, are trupe aici. Cu Franța avem un parteneriat strategic.
În acest moment în care vedeți că diplomația se mișcă cu o viteză uluitoare, viteza de reacție este fundamentală pentru că altfel riști să treacă istoria pe lângă tine”, a spus Ștefan Popescu.
