Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat miercuri că Turcia ''nu va satisface'' neapărăt ''aşteptările'' Suediei, candidată la aderarea la NATO, la viitorul summit de la Vilnius din 11-12 iulie, transmite AFP.
''Cu voia lui Dumnezeu, voi participa (la summit). Suedia are aşteptări, dar aceasta nu înseamnă că noi le vom satisface'', a spus Erdogan, care blochează de mai multe luni aderarea Suediei la NATO, reproşându-i laxitatea faţă de militanţii kurzi refugiaţi pe teritoriul său.
''Pentru ca noi să ne putem conforma acestor aşteptări, trebuie mai întâi ca Suedia să facă partea care îi revine'', le-a declarat Erdogan jurnaliştilor care îl însoţeau în avionul prezidenţial la întoarcerea din vizita în Azerbaidjan.
Reuniune tripartită la Ankara
O reuniune tripartită între Turcia, Suedia şi Finlanda este prevăzută miercuri la Ankara pentru discutarea proiectului aderării Suediei la NATO.
La începutul lunii iunie, la Istanbul, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a chemat Turcia să finalizeze aderarea Suediei ''cât mai curând posibil'', apreciind că aceasta ''şi-a îndeplinit obligaţiile''.
Simultan, o manifestaţie anti-Erdogan şi împotriva acestei aderări aveau loc la Stockholm, cu participarea inclusiv a comitetului Rojava, un grup de sprijin al grupărilor armate kurde în Siria, inamici ai Ankarei.
''Nu putem să privim aceasta în mod pozitiv (...) Ce fac forţele de ordine (suedeze)? Treaba lor este să-i oprească'', a spus miercuri Erdogan.
''Dacă nu vă ocupaţi de aceasta, nu putem (spune da) la Vilnius'', a adăugat el.
Turcia, care a dat undă verde la sfârşitul lui martie pentru aderarea Finlandei la NATO, rămâne unul din cele două membre, împreună cu Ungaria, care nu au ratificat deocamdată aderarea Suediei.
Guvernul suedez a anunţat luni extrădarea în Turcia a unui partizan al Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), condamnat în Turcia pentru trafic de droguri, răspunzând de facto unei condiţii puse de Ankara pentru intrarea Suediei în Alianţă.
Autorităţile turce reclamă însă extrădarea a zeci de militanţi refugiaţi în Suedia şi pe care îi califică drept ''terorişti'', o cerinţă pe care executivul suedez o consideră imposibil de satisfăcut, dat fiind că ultimul cuvânt în aceste dosare îl au tribunale independente.
