Sunt siestele o armă secretă pentru o sănătate mai bună? Întrebarea a stârnit opinii contradictorii în rândul oamenilor de știință timp de decenii, dar un lucru este sigur: somnul de la amiază afectează modul în care funcționează corpul nostru.
Într-un studiu recent publicat în revista științifică Obesity, o echipă de oameni de știință spanioli a aprofundat problema somnului. Descoperirile lor au pus într- o nouă lumină legătura dintre durata și locul în care dormim și mai mulți markeri metabolici, inclusiv obezitatea.
Studiul a fost realizat pe mai mult de 3.000 de spanioli din Murcia.
Acesta a constatat că cei care au tras un pui de somn lung - mai mult de 30 de minute - aveau un indice de masă corporală cu 2 % mai mare - o măsură a greutății corporale în raport cu înălțimea - decât cei care nu dormeau.
Aceștia aveau, de asemenea, un risc cu 23% mai mare de obezitate și un risc cu 40% mai mare de sindrom metabolic - un grup de afecțiuni medicale care cresc riscul de a dezvolta boli cardiovasculare. Pe de altă parte, persoanele care au ațipit pentru perioade scurte - mai puțin de 30 de minute - au avut un risc redus cu 21% de hipertensiune arterială.
Somnul prelungit, asociat cu creșterea indicelui de masă corporală
"Somnul prelungit este asociat cu o creștere a indicelui de masă corporală a sindromului metabolic, a trigliceridelor, a glucozei și a tensiunii arteriale. În schimb, atunci când somnul este scurt, îl vedem asociat cu o scădere a probabilității de a avea tensiune arterială ridicată, deci, într-un fel, somnul devine protector", a declarat Marta Garaulet, autorul studiului și profesor de fiziologie la Universitatea din Murcia, Spania.
Studiul a concluzionat că durata somnului ar trebui să fie considerată "relevantă în obezitate", dar rezultatele indică doar "asocieri", a precizat Garaulet, și nu o cauză și un efect formal.
Cu alte cuvinte, cercetătorii au făcut asocieri "relevante" între persoanele care, de exemplu, trag un pui de somn lung și au un risc mai mare de obezitate, dar asta nu înseamnă neapărat că aceste persoane sunt supraponderale pentru că trag un pui de somn lung. Și nici că fac sieste lungi din cauza greutății lor.
Cultura și somnul
Anul trecut, Garaulet a condus un alt studiu în cadrul UK Biobank, aplicat pe 450.000 de persoane și a descoperit 127 de variante genetice asociate cu somnul: "cu cât este mai mare genetica somnului, cu atât este mai mare frecvența somnului", a declarat Garaulet pentru Euronews Next, "ceea ce ar ajuta la explicarea motivului pentru care unii oameni sunt incapabili să tragă un pui de somn".
Studiul englez - spre deosebire de cel spaniol - a folosit o tehnică statistică utilizată în cercetarea genetică pentru a investiga relațiile cauzale dintre factorii de risc și rezultatele în materie de sănătate, numită randomizare mendeliană. Tehnica a permis echipei lui Garaulet să evidențieze "potențialele legături de cauzalitate între un somn mai frecvent în timpul zilei și o tensiune arterială și o circumferință a taliei mai mari".
Constatările spaniolilor sunt mai puțin concludente, deoarece nu au folosit această tehnică statistică. Cu toate acestea, ele oferă noi perspective asupra somnului. Studiul britanic a fost realizat la o populație cu o vârstă medie de 60 de ani "și unde somnul nu este un obicei al culturii respective", a precizat cercetătorul spaniol. De aceea, a fost curioasă să vadă ce se întâmplă pe un eșantion de persoane mai tinere, cu mai puține boli, dar și într-o țară în care există o cultură solidă a siestei și temperaturi ridicate.
Căldura a fost relevantă deoarece studiile anterioare au arătat că genele siesta sunt activate de căldură.
"Temperaturile de vară activează gena PER3, care este gena ceasului, cea care inițiază siesta", a spus Garaulet, ceea ce ar explica de ce în Mediterana există o tendință mai mare de a trage un pui de somn la prânz decât în țările nordice.
Unele persoane nu au genele siestei, a explicat ea, "totuși, dacă aveți, atunci această genă a siestei ar putea fi activată în zonele mai calde și veți avea chef să dormiți în timpul zilei".
Se pare că oamenii nu sunt meniți să aibă schimbări posturale majore pe parcursul zilei, deoarece acest lucru poate crește tensiunea arterială.
În concordanță cu descoperirile sale care leagă obezitatea de somnul prelungit, Garaulet, care este profesor la Harvard, a publicat recent un alt studiu care a concluzionat că persoanele care trag un somn prelungit sunt mai predispuse să aibă un ritm alterat al unei enzime numite lipază, care joacă un rol crucial în digestia și metabolismul grăsimilor alimentare.
