În contextul războiului din Ucraina, apărarea Uniunii Europene a devenit o prioritate chiar și pentru eurosceptici. Într-un sondaj comandat de Euronews.com, aproape jumătate dintre europeni sunt de acord că Bruxelles-ul ar trebui să se concentreze pe strategia militară, dacă avem în vedere poziția beligerantă a Rusiei și atitudinea șovăitoare a SUA din ultima vreme.
Apărarea UE, văzută ca prioritate chiar și de către eurosceptici
Peste o treime dintre cei mai eurosceptici alegători din Uniunea Europeană consideră că UE ar trebui să acorde prioritate unei politici de apărare comună, așa cum arată sondajul respectiv, făcut pe un eșantion de 26.000 de persoane din electoratul UE.
Aproape jumătate din aceste persoane sunt în favoarea creării unei armate comune a blocului comunitar, prin unirea forțelor puterilor militare. Iar președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut din apărare un element central al campaniei sale pentru alegeri.
Sondajul a cules opinii din țările care reprezintă 96% din populația UE, înainte de alegerile la nivel de bloc comunitar, care vor avea loc în iunie. Acest sondaj mai arată că alegătorii sunt mai preocupați de inflație, inegalități și migrație.
În sondaj, întărirea apărării reprezintă o preocupare mai mare decât trimiterea de ajutor în Ucraina, țară distrusă de război. De asemenea, această preocupare pentru apărare a europenilor o depășește chiar și pe cea legată de protejarea minorităților.
Multe state UE au început să-și reconstruiască armatele după ce a izbucnit războiul pe scară largă din Ucraina. Deși este mai mult o superputere economică și de reglementare decât una militară, UE a început să-și eficientizeze achizițiile de armament, iar comisarul UE pentru piața unică, Thierry Breton, a propus chiar și un fond comun de apărare de 100 de miliarde de euro.
Finlanda și Polonia investesc cel mai mult în armată, în ultima vreme
Astfel, preocuparea pentru o apărare mai puternică a Uniunii Europene se vede mai pregnant în țări precum Finlanda sau Polonia, după cum arată sondajul - poate și pentru că finlandezii, care au cea mai lungă graniță cu Rusia (peste 1.300 de km) sunt îngrijorați de beligeranța sporită a rușilor.
La capătul opus se află Ungaria, al cărei guvern a blocat în mod repetat sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul pentru Ucraina. Aceeași situație este și în Austria, a cărei constituție protejează o așa-zisă neutralitate.
Susținerea pentru o astfel de preocupare în ceea ce privește domeniul apărării este cea mai mare în rândul alegătorilor în vârstă de peste 50 de ani și în partidele de centru, adică cele care ar putea susține candidatura Ursulei Von der Leyen pentru al doilea mandat în funcția de președinte al Comisiei Europene.
Dar este, de asemenea, surprinzător de puternic și în rândul celor care se tem în mod normal să-i dea puteri sporite Bruxelles-ului. Aproape jumătate (45%) dintre alegătorii conservatorilor și reformiști europeni (ECR) și mai mult de unul din trei susținători ai grupului mai naționalist Identity and Democracy (ID) sunt în favoarea politicilor militare intensificate.
"Apărarea comună a granițelor și intereselor europene este unul dintre puținele aspecte pentru care Uniunea Europeană este utilă", a declarat deputatul italian Nicola Procaccini, în cadrul unei dezbateri din luna februarie.
Însă promisiunile lui von der Leyen, de "europenizare" a cheltuielilor pentru apărare, ar putea fi combătute, pentru că, în trecut, marile statele membre au fost întotdeauna cele care construiesc armate.
"Dar pentru ca Europa să devină o superputere în domeniul apărării, asta reprezintă un atac direct la suveranitatea națiunilor noastre. Soldații nu sunt pregătiți să moară pentru Europa", a spus francezul Jean-Paul Garraud, în cadrul aceleiași dezbateri.
Acest scepticism este împărtășit de cei care intenționează să voteze pentru extrema stângă, al cărei manifest din 2024 – pentru o alianță care include numeroase partide comuniste și Die Linke din Germania – se angajează să reducă cheltuielile militare și "să elibereze Europa de arme nucleare".
