Etnicii sârbi care au numere de înmatriculare sârbești, trebuie să le schimbe cu cele de Kosovo. Anunțul a fost făcut de premierul kosovar, care a respins apelul țărilor occidentale de a amâna punerea în aplicare a acestei reguli cu 10 luni. Este o decizie care ar putea agrava tensiunile etnice din zonă.
Persoanele refuză să recunoască autoritățile kosovare
Priștina refuză să amâne o lege care îi obligă pe locuitorii din zonele cu populație majoritar sârbă să schimbe plăcuțele de înmatriculare eliberate de sârbi, cu cele emise de kosovari.
„Am amânat deja termenul limită. În loc să fie 30 septembrie, ultima dată este 31 octombrie, când toți cetățenii din Kosovo care au vehicule cu plăcuțe de înmatriculare neconforme, vor putea să le schimbe cu numere de înmatriculare legale. Fac apel la toți cetățenii să schimbe aceste plăcuțe de înmatriculare cu unele legale,” a declarat Albin Kurti, premierul din Kosovo.
Deși schimbarea plăcuțelor este acceptată de mulți, această situație este un indiciu al tensiunilor etnice care continuă, de când Kosovo și-a declarat unilateral independența față de Serbia. Statele Unite și principalele țări din Uniunea Europeană au recunoscut independența, dar Serbia, susținută de aliatul său Rusia, refuză să facă acest lucru, la fel ca majoritatea etnicilor sârbi din Kosovo.
Aproximativ 50.000 de persoane care locuiesc în zonele majoritar sârbe din nordul țării folosesc plăcuțe de înmatriculare emise de autoritățile sârbe și refuză să recunoască instituțiile kosovare.
Când a revenit anunțul, la 1 septembrie, forțele de menținere a păcii ale NATO au fost desfășurate în nordul Kosovo pentru a calma tensiunile după ce etnicii sârbi au ridicat baraje rutiere în semn de protest față de decizia Priștinei. Presa din Kosovo a relatat că numărul celor care au trecut la plăcuțele de înmatriculare emise de Kosovo este de ordinul zecilor.
Care este scopul acestei schimbări?
Kosovo, care este predominant de etnie albaneză, a încercat să îi oblige pe sârbi să accepte autoritatea Priștinei în chestiuni birocratice de rutină de când și-a declarat independența în 2008. Înainte de această declarație, fosta provincie sârbă era un protectorat al ONU de la intervenția militară a NATO din 1999, menită să pună capăt epurării etnice și represiunii albanezilor de către forțele de la Belgrad aflate sub controlul președintelui sârb Slobodan Milošević, omul forte.
Independența sa a fost recunoscută de SUA și de toate țările Uniunii Europene, cu excepția a cinci state membre, însă Serbia, susținută de aliații săi Rusia și China, refuză să facă acest lucru - susținând că declarația de independență a fost făcută unilateral - la fel ca majoritatea etnicilor sârbi din Kosovo.
După retragerea forțelor sârbe, autoritățile de la Belgrad au înființat servicii de stat paralele - inclusiv birouri de înmatriculare a mașinilor - în alte părți ale țării.
Priștina contestă valabilitatea acestor plăcuțe de înmatriculare, susținând că trecerea la plăcuțe de înmatriculare emise de Kosovo este în conformitate cu acordul de la Bruxelles din 2011 dintre cele două părți.
