Războiul dintre Ucraina și Rusia a ajuns în ziua a 635-a și nu se întrevede încă nicio încetinire a ostilităților. Contraofensiva ucrainenilor continuă însă să înregistreze progrese mai degrabă tactice pe front, cu toate că au existat voci care susțin că situația s-a împotmolit.
Subiectul a fost explicat amplu de ambasadorului Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, în direct la Euronews România, în cadrul emisiunii "Vocile care contează".
Ihor Prokopchuk: "Rușii nu fac economie de resurse umane"
Ihor Prokopchuk, ambasador extraordinar și plenipotențial în România: "Am urmărit cu atenție imaginile de la începutul emisiunii și aș vrea să îmi exprim condoleanțele pentru familia lui Ruslan Lastivka, cel care și-a pierdut viața apărând Ucraina, la fel ca mulți alți eroi care au stat și și-au apărat țara, familiile și democrația. Avem încredere deplină că, deși invazia rusă în Ucraina impune un risc existențial, miza este mare și că soldații ucraineni apără stabilitatea, democrația și pacea în Europa.
Astăzi este a 635-a zi a războiului. Avdiivka este una dintre zonele în care se duc lupte feroce în continuare. Când ne uităm la linia frontului acum, din perspectiva ucraineană, înregistrăm atât operații defensive, cât și defensive, există zone unde rușii nu fac economie de muniție și nici de resurse umane ca să câștige controlul, iar Avdiivka este una dintre acele zone în care rușilor nu le pasă de pierderi. Este un fenomen al acestui război că acestor comandanți ruși nu le pasă de viața oamenilor omorâți cu sutele și ei încearcă să ia cu asalt pozițiile în care se află forțele ucrainene.
Vreau să amintesc că orașul Avdiivka este un loc care se află la 10-12 kilometri de Donețk, este un oraș care era sub control ucrainean de atâția ani, chiar și după ce rușii au invadat pentru prima oară estul Ucrainei, în 2014. De aceea, în ceea ce privește apărarea, Ucraina dă dovadă de putere în încercarea de a împiedica forțele rusești să preia controlul asupra unor zone din oblastul Donețk.
Dar avem și aceste ofensive feroce din partea rușilor. În același timp, forțele ucrainene nu se desfășoară la viteza așteptată, pentru că sunt teritorii mari minate. Vorbim despre profunzimea zonelor minate chiar și de 14 kilometri în unele locuri. Asta face ca avansul să fie foarte dificil, mai ales pentru că, pentru comandanții ucraineni, orice viață contează și încearcă să salveze cât mai mult posibil viețile umane. Din acest punct de vedere, este un câștig din partea ucrainenilor să aibă un cap de pod pe malul stâng al râului Nipru, în oblastul Herson, este o realizare foarte importantă.
Vreau să subliniez și câștiguri importante obținute de forțele ucrainene și faptul că au împins flota rusă de pe teritoriul Crimeei, e o realizare foarte importantă a Ucrainei, pentru că a forțat flota rusă să se retragă la bazele pe care le are pe teritoriul propriu. Așa că, în acest moment, aș spune că nu există un impas, așa cum susțin unii, există avansuri ale forțelor ucrainene, iar viteza acestora depinde de disponibilitatea armelor de care forțele ucrainene au nevoie și de viteza cu care sunt livrate.
Situația este, cum spun militarii, una fluidă, este o bătălie feroce, forțele ucrainene fac unele progrese în apropiere de Bahmut și în zona punctului de acces Kupiansk. Potrivit informațiilor oferite zilnic de comandanții ucraineni, de fiecare dată trebuie să respingă activități de luare cu asalt ale rușilor. Deci este o situație foarte tensionată, sunt bătălii intense, dar forțele ucrainene își păstrează pozițiile și, acolo unde se poate, contraatacă sau mențin operațiunea de ofensivă."
Va încetini sprijinul Occidentului pentru Ucraina?
Între timp, a mai apărut și războiul din Israel, început pe 7 octombrie, iar unele voci susțineau că sprijinul occidental pentru ucraineni se va diminua și se va concentra pe conflictul din Fâșia Gaza. Însă oficialii occidentali susțin că nu este cazul despre așa ceva.
În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut o vizită în România săptămâna trecută, în urma căruia președintele Klaus Iohannis i-a promis sprijin în continuare. În plus, a fost semnat cel mai aplu document dintre cele două țări, după cum precizează ambasadorul Ucrainei la București.
Ihor Prokopchuk, ambasador extraordinar și plenipotențial în România: "Ajutorul pe care Ucraina îl primește de la partenerii internaționali încă din primele zile a jucat un rol important în respingerea agresiunii rusești. Sprijinul pe care îl primim de la SUA, de la Marea Britanie, Franța, Germania, Olanda, Danemarca, România și altele este esențial pentru a ne ajuta să înarmăm și să echipăm forțele ucrainene să le oferim și capacitățile tehnologice necesare pentru a contracara atacul rusesc. Este de o mare importanță tot ce am primit și continuăm să primim această asistență.
În plus, avem asigurări de la partenerii internaționali că această asistență va fi oferită Ucrainei atât timp cât este necesar. Nu este doar despre supraviețuirea statului ucrainean, ci despre protejarea intereselor mai ample ale democrației Europei și credem că este în interesul coaliției internaționale să stea alături de Ucraina, umăr la umăr cu poporul ucrainean, pentru a contracara agresorul rus, dar și pentru a învinge acest agresor și să-l împingem pe propriul teritoriu.
După cum știm, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a început în februarie 2014, când rușii au invadat Crimeea. A fost un moment în care autoritățile ruse și Vladimir Putin au negat că oamenii aceia aparțin forțelor verzi. A fost o perioadă lungă de când Ucraina este sub presiune militară din partea Rusiei. Vreau să subliniez că suntem pe deplin hotărâți să continuăm lupta, să ne apărăm țara și suntem încrezători că Ucraina va învinge.
Atunci când sunt făcute sondaje, 70% din populație nu acceptă concesii teritoriale pentru Rusia, ca un posibil sfârșit al acestei agresiuni. Deci este o poziție foarte puternică din partea ucrainenilor și din partea liderilor politici ucraineni că vom continua să luptăm, iar Rusia trebuie să se retragă de pe teritoriul ucrainean. Suveranitatea și integritatea teritorială trebuie reinstituită așa cum a fost în 1991, inclusiv cu orașul Sevastopol. Primim asigurări puternice că partenerii noștri internaționali ne vor oferi sprijin atât timp cât e necesar pentru ca Ucraina să învingă. De aceea, nu e cazul să vorbesc despre oboseală.
Cred că, în aceste observații pe care domnul Zelenski le-a oferit după vizita în România, a sintetizat bine discuțiile cu președintele Iohannis. Sunt discuții extinse pe multe subiecte, pe interese comune. Au vorbit despre cum să învingem în acest război care ia multe vieți zilnic și provoacă multe distrugeri, au vorbit despre ce se poate face pentru a întări apărarea ucraineană.
Cei doi președinți au semnat o declarație comună. În opinia mea, este cel mai amplu document politic semnat între țările noastre, de decenii. Sunt elemente semnificative care au fost incluse în acest document. Și vreau să subliniez că cei doi președinți au început prin a-și exprima viziunea comună asupra relațiilor dintre România și Ucraina, ca parteneriat strategic, iar asta înseamnă mult.
La scurt timp după discuția dintre cei doi președinți, prim-ministrul Ciolacu, alături de un grup de miniștri români, a vizitat Kievul, când, pentru prima dată, a avut loc sesiunea reunită a celor două guverne, au analizat cu atenție și în detaliu cooperarea și parteneriatul strategic. Acum trecem printr-o fază dinamică a relațiilor dintre țările noastre."
Prokopchuk, despre parteneriatul Ucraina - România: "E cel mai amplu document politic"
Unul dintre subiectele abordate de Zelenski și Iohannis a fost cel legat de utilizarea limbii române, în loc de cea moldovenească, în manualele din Ucraina. Guvernul de la Kiev a adoptat această hotărâre, iar manualele în limba moldovenească au fost oprite de la tipar în Ucraina.
Ihor Prokopchuk, ambasador extraordinar și plenipotențial în România: "Subiectul așa-zisei limbi moldovenești era în discuție de ceva timp și a fost adus în acest context alături de prietenii moldoveni, a fost discutat de președintele nostru, care a fost foarte sincer și a spus că prioritate sa este câștigarea războiului, dar a dat indicații guvernului să găsească o soluție. Acest lucru a fost realizat în prima sesiune comună a guvernelor, din luna octombrie, iar guvernul ucrainean a luat decizia ca, în discuțiile noastre cu Moldova, să folosim sintagma de limbă română și totul este aliniat cu deciziile luate în Moldova. Vom urma această abordare.
Guvernul și-a asumat și o analiză mai detaliată în ceea ce privește normele pentru a pune în aplicare sintagma, ceea ce indică clar că deciziia luată în Ucraina, de a înlocui această sintagmă de limbă moldovenească cu limbă românească, s-a întâmplat în octombrie și vom face demersurile necesare în continuare.
Săptămâna trecută am întregistrat unele remarci privind ceea ce ar fi niște manuale publicate în limba moldovenească și am văzut reacția rapidă a guvernului și a ministrului Educației și Științelor. Reacția a fost foarte clară și ministrul ucrainean a spus că o decizie de principiu a fost luată și este implementată. Dar unele manuale au fost comandate mai devreme, înainte de această decizie și fuseseră deja publicate. Ministerul va găsi modalități de a rezolva această problemă și să facă schimbarea. Dar ceea ce a apărut săptămâna trecută nu este o noutate, ci este o continuare a practicilor anterioare."
