Referendumurile din cele patru regiuni separatiste s-au desfășurat după modelul celui care a avut loc în Crimeea, acum opt ani. Cetățenii ucraineni din Peninsulă au decis alipirea la Rusia în urma unei consultări populare, care a avut loc pe 16 martie 2014. Și atunci, ca și acum, s-a mers pe modelul stalinist: Nu contează cine votează. Contează cine numără voturile.
Ucraina consideră că începutul ocupației rusești a Peninsulei Crimeea este în perioada 20-22 februarie 2014, când Moscova a început acțiuni agresive deschise acolo. Iar încă din 24 februarie, când militarii ruși au blocat drumurile către Sevastopol și au ocupat instituțiile reprezentative, se vorbea despre un referendum privind independența Crimeei.
Ucraina a sperat în ajutorul comunității internaționale, însă NATO nu a reacționat imediat, la fel și UE, care a condamnat doar la nivel de declarații acțiunile Rusiei, iar președintele SUA, Barack Obama nu s-a implicat foarte mult.
Referendumul a avut loc pe 16 martie 2014, sub ocupație militară rusă și s-a transformat într-unul privind alipirea la Rusia.
Arseni Iațeniuk, fost prim-ministru al Ucrainei: „Este în desfășurare un spectacol de circ: așa-zisul referendum. Aceasta include 21.000 de militari, care, sub amenințarea armei, protejează acest așa-zis referendum.”
Rezultatele oficiale au arătat că aproape toți participanții au votat pentru
Mihail Malișev, președintele Biroului Electoral din Crimeea: „Din voturile numărate până acum, 95,57% au fost în favoarea reintrării Rusiei, iar 3,3% în favoarea rămânerii parte a Ucrainei.”
De altfel, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a denunțat faptul că în 1954, președintele de atunci, Nikita Hrușciov a decis la Yalta că Peninsula Crimeea va deveni parte a Ucrainei. Și a subliniat că Hrușciov a urmat modelul lui Iosif Stalin, care a anexat la URSS și a transferat Ucrainei teritorii ale României, Poloniei și Ungariei. Fiul lui Hrușciov spune că lucrurile au stat altfel.
Serghei Hrușciov, fiul lui Nikita Hrușciov: „Tatăl meu nu a dat Crimeea pământului mamei mele. A fost o decizie de afaceri - cum să se construiască un canal. Nu a fost un cadou, pentru că totul aparținea Uniunii Sovietice, nu Ucrainei, nu Rusiei.”
Rezultatul scrutinului, care a marcat începutul anexării peninsulei la Rusia, a fost sărbătorit în stradă, în Piața Lenin din Simferopol, capitala regiunii autonome Crimeea, de către oameni cu steagurile rusești în mâini.
Și tot așa, acum, la opt ani distanță, în piața Roșie din Moscova sunt ridicate scene pentru serbări populare, după referendumurile din Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson.
Anexarea Crimeei la Rusia a fost condamnată în cadrul ONU, unde rezoluția a adunat 100 de voturi pentru și 11 contra, iar alte 58 de state s-au abținut. Au existat și sancțiuni la adresa Rusiei, însă mari națiuni din Uniunea Europeană, printre care și Germania au continuat să facă afaceri cu Moscova, devenind dependente de gazul rusesc.
