Ministrul de Interne recunoaște că fenomenul migrației ilegale la granița de vest este unul care preocupă ”un complex de instituții” din România, iar autoritățile acționează ”la aducerea cetățenilor depistați ilegal pe teritoriul unui stat membru” al Uniunii Europene. Lucian Bode a reacționat în contextul în care România a deschis piața muncii pentru angajații din afara Uniunii Europene la cel mai mare nivel dintotdeauna, iar acest lucru s-a transformat într-o trambulină pentru mii de migranți care vor să ajungă mai ușor în Occident.
Euronews România a descoperit migranți aduși din Asia care au avut contracte de muncă încheiate pentru o zi. O parte dintre cei peste 100.000 de străini pentru care s-au dat avize de muncă în ultimii doi ani nici măcar nu au intenționat să lucreze la noi în țară. Un șef de la Imigrări recunoaște că aceste situații sunt posibile. În primele luni de ședere în România, statul nu urmărește întotdeauna parcursul imigranților și nici relația acestora cu firmele care i-au angajat.
În schimb, Lucian Bode se apără spunând că fenomenul migrației este unul ce ”preocupă” autoritățile din România.
”Este un fenomen care ne preocupă și aici nu vorbim doar despre structurile MAI, așa cum știți pentru a ajunge legal în România pentru a obține permis de ședere, drept de muncă, e nevoie să treci prin anumite proceduri gestionate de Ministerul de Externe, așadar colaborăm cu ceilalți parteneri, MAE pentru atribuirea de vize, gestionăm acest fenomen inclusiv cu țările sursă. Suntem în permanență prin MAE în contact cu consulatele noastre și vedem unde există o creștere exponențială a solicitărilor și ne uităm ce se întâmpla acolo și vedem unde merg respectivii solicitanți”, a afirmat ministrul de Interne.
Lucian Bode, despre migranții cu contracte de muncă încheiate pentru o zi: ”Nu înseamnă că au plecat, pot să aleagă alt loc de muncă, să muncească la negru”
De asemenea, Bode a afirmat că există ”verificări periodice” pentru cetățenii străini care ajung pe teritoriul României.
”După ce ajung pe teritoriul României, știți foarte bine că sunt monitorizați. Sunt verificări periodice pe care noi le facem prin structurile statului român, să vedem dacă sunt la locul de muncă pentru care au aplicat și obținut viza, iar în situația există și o astfel de componență, dar e minoritară.
Aș putea să dau o cifră pentru cei care vin din Bangladesh, sub 10% din cei care vin în România și numai după un anumit timp nu mai merg la locul de muncă, nu înseamnă că au plecat pot să aleagă alt loc de muncă, să muncească la negru sau pot pleca peste graniță”, a mai spus Bode.
Cum afectează fenomenul migrației aderarea României la Schengen
”Cei plecați peste graniță și identificați ca având viza de muncă aplicată pentru România, conform procedurilor internaționale, România s-a angajat să îi predea, să îi aducă în România și să îi trimită în țara de unde au venit. Astfel de situații sunt foarte bine pe regulamentul Dublin, noi procedăm la aducerea cetățenilor depistați ilegal pe teritoriul unui stat membru”, a mai spus Lucian Bode.
Întrebat dacă fenomenul migrației de la granița cu Ungaria poate afecta aderarea României la spațiul Schengen, Lucian Bode a dat de înțeles că ”nu este o situație nouă”, iar ”un complex de instituții lucrează la acest aspect”.
”Nu e o situație nouă, e o situație pe care am întâlnit-o și în urmă cu câțiva ani și o să o întâlnim și mulți ani de acum încolo. Nu poți obliga dacă când vine pe teritoriul României nu dorește să respecte regulile din România, evident suportă și consecințele. Suntem pregătiți în orice moment să preluăm astfel de situații și să îi trimitem în țările de origine.
Este un complex de instituții care lucrează la acest aspect și este într-adevăr un fenomen în atenția noastră”, a mai precizat Lucian Bode.
