Comisia Europeană are mâine pe agendă un raport privind extinderea spațiului Schengen. Este un document care vizează inclusiv modul în care România îndeplinește criteriile de aderare. . După adoptare, raportul urmează să fie transmis Consiliului JAI, care este așteptat să ia o decizie la începutul lunii viitoare.
Raportul vizează trei țări: România, Bulgaria și Croația. Potrivit unor surse europene, acest raport este unul „foarte pozitiv” în privința României, este redactat în termeni laudativi și subliniază beneficiile pentru UE dacă țara noastră ar primi undă verde pentru aderarea la Schengen.
Săptămâna trecută, o parte dintre europarlamentarii români la Bruxelles au trimis și ei o scrisoare către Parlamentul olandez, în care cer să fie primiți la Haga pentru a explica de ce România merită să fie primită în spațiul Schengen.
Este vorba despre reprezentanții USR și REPER din Parlamentul European, spune eurodeputatul Dragoș Tudorache. Alții sunt de părere că o scrisoare adresată olandezilor ar putea aduce ceva în plus.
Marian-Jean Marinescu, europarlamentar PNL, spune că miza este ca subiectul privind extinderea Schengen să fie pe agenda Consiliului din decembrie, lucru care nu este clar la acest moment, în timp ce colegul său de partid, Rareș Bogdan dă asigurări că aderarea va fi pe ordinea de zi din 8 decembrie.
Scenariile aderării la Schengen
Europarlamentarul Victor Negrescu a menționat la Euronews România că există trei scenarii plauzibile pentru aderarea la spațiul Schengen. Mai mult, Negrescu a precizat că o posibilă amânare a votului ar putea schimba data la care România ar avea un răspuns, invocând în acest sens ziua de 20 decembrie.
„Sunt trei scenarii posibile și aceste trei scenarii sunt rezultatul discuțiilor pe care le-am purtat cu reprezentanții din Olanda, cu oficiali europeni și oficiali din Guvernul României. Primul scenariu este unul mai optimist. Asta ar însemna ca într-adevăr în data de 9 decembrie să avem un vot pozitiv privind aderarea României la spațiul Schengen. Asta însemna că și Olanda ar vota pentru România sau cel puțin nu s-ar opune. Probabil, un vot pozitiv va fi asociat cu o declarație”, a declarat Victor Negrescu.
Scenariul abținerii Olandei, în continuare plauzibil
Europarlamentarul a precizat că acest scenariu ar putea aduce României un aviz pozitiv privind aderarea la spațiul comunitar.
„Din punct de vedere legal, această abținere este posibilă și ar facilita aderarea României la spațiul Schengen, însă ea este improbabilă, cel puțin din informațiile mele. Se pare că cei de la nivelul guvernului olandez exclud acest lucru, dat fiind faptul că ar putea fi perceput ca o înfrângere. Mai degrabă, ei ar merge pe un vot pozitiv cu mențiunea respectării acquis-ului referitor la spațiul Schengen, la o monitorizare mai atentă a frontierelor, poate chiar o prezență mai largă a experților Frontex, în așa fel încât pentru o perioadă de timp România și Bulgaria să fie supravegheate mai atent. și în cazul în care acel aquis nu ar fi respectat în totalitate și acel sistem SIS care a fost evocat și de premierul Rutte nu ar funcționa în totalitate, atunci ar putea suspenda chiar pentru perioade scurte de timp beneficiile aderării la spațiul Schengen. Acesta este scenariul optimist pe care-l sperăm pentru România”, a explicat Victor Negrescu.
Votul din Consiliul JAI ar putea fi amânat pentru 20 decembrie
Victor Negrescu a reiterat faptul că ar putea fi posibil ca România să nu primească o decizie finală pe 9 decembrie. În contextul amânării acestui vot, noua dată la care țara noastră ar putea primi un răspuns ar fi 20 decembrie.
„Al doilea scenariu posibil este o amânare a votului. Adică ar putea fi posibil să nu avem o decizie în data de 9 decembrie, pentru că până atunci nu sunt toate elementele menționate de Olanda finalizate. Asta înseamnă o amânare tot pentru anul acesta. Se menționează o dată posibilă de 20 decembrie, pentru că până atunci am putea să avem și un raport MCV, pozitiv, sperăm noi. Am avea și punctul de vedere al Comisiei de la Veneția, privind legile justiției și practic acest argument prezentat deseori de Olanda că există o legătură între MCV și Schengen ar fi practic destructurat de aceste avize pozitive. Este un scenariu care ridică foarte multe lucruri care sunt impredictibile pentru că presupune acordul tuturor statelor privind un consiliu extraordinar și trebuie ca acest lucru să fie foarte clar definit dacă vorbim de o amânare și de un vot ulterior. Asta ar putea să conducă la o întârziere privind aderarea la spațiul Schengen, pentru că acum vorbim de scenariul 1 ianuarie cu martie, iar dacă mergem spre 20 decembrie, ar fi luna martie pentru intrarea în spațiul Schengen pe toate canalele de comunicare”, a menționat Victor Negrescu.
România și Bulgaria, la pachet în spațiul Schengen
Posibila întârziere a votului ar putea aduce după sine și o decuplare a României de Bulgaria în procesul aderării la spațiul Schengen. Europarlamentarul Victor Negrescu a explicat faptul că majoritatea statelor membre nu iau în calcul această variantă.
„Acest scenariu este evocat de reprezentanții guvernului olandez, cel puțin în discuțiile informale pe care le-am purtat, pentru că așa cum a spus și premierul Rutte în parlamentul olandez, ei consideră că astăzi Bulgaria ar fi mai puțin pregătită decât România. Acesta ar fi un scenariu favorabil pentru țara noastră, însă oficialii europeni și majoritatea statelor europene nu agreează această decuplare pentru că ei privesc România și Bulgaria la pachet, privind aderarea la spațiul Schengen”, a explicat europarlamentarul.
Al treilea scenariu, unul periculos pentru România
„Al treilea scenariu este să așteptăm să treacă alegerile provinciale din Olanda care au un impact în tot ceea ce înseamnă stabilitatea politică din Olanda. Aceste alegeri sunt prevăzute în luna martie anul viitor. Acest scenariu este unul periculos pentru România pentru că nu știm ceea ce se va întâmpla. De exemplu, dacă partidul domnului Rutte nu ar câștiga alegerile, coaliția de guvernare ar putea să întâmpine dificultăți și să mergem chiar spre alegeri anticipate. Ceea ce automat înseamnă o nouă amânare pentru țara noastră. Acest scenariu este cel care este cel mai puternic susținut în principalul partid de guvernământ din Olanda, pentru că ei nu vor să introducă tema Schengen pe agenda politică internă”, a conchis Victor Negrescu.
În urmă cu doar câteva săptămâni, Parlamentul European a votat o rezoluție prin care a cerut Consiliului Uniunii Europene să dea undă verde României și Bulgariei pentru a intra în Spațiul Schengen. Rezoluția nu are caracter legislativ, dar reprezintă un semnal politic la nivel european.
Din punct de vedere tehnic, țara noastră îndeplinește toate condițiile încă de acum 11 ani, însă s-a lovit de opoziția Finlandei și a Olandei. Dacă Finlanda a renunțat între timp la obiecțiile față de aderarea României, în condițiile în care are nevoie de votul nostru pentru a se alătura NATO, parlamentul olandez a adoptat luna trecută o rezoluție împotriva intrării României în Schengen.
