Șoferii prinși drogați la volan ar putea rămâne fără permis timp de 10 ani, iar mașina le-ar putea fi confiscată. Măsurile ar putea fi introduse în scurt timp în legislație, la propunerea liderilor PSD, în așa fel încât să-i descurajeze pe români să se mai urce la volan sub influența băuturilor alcoolice sau substanțelor psihoactive. Anunțul vine după tragedia din 2 Mai, dar și a numărului în creștere de șoferi drogați care provoacă accidente grave.
Guvernul va veni cu o propunere legislativă pentru combaterea traficului de droguri și vor fi luate măsuri drastice pentru cei care vor conduce sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive.
Tragicul accident din 2 Mai, când un șofer drogat a intrat cu mașina într-un grup de 8 tineri și i-a ucis pe doi dintre ei, apoi a fugit de la locul accidentului, determină autoritățile să înăsprească pedepsele. La această tragedie se adaugă, însă, un val de accidente provocate de șoferi aflați sub influența substanțelor psihoactive. Potrivit statisticilor oficiale ale Poliției Române, la fiecare trei ore, un șofer drogat este prins la volan. În ultimele 20 de luni, aproape 5.000 de șoferi au fost prinși drogați, cu 3 la sută mai mulți față de aceeași perioadă a anului trecut. Inițiatorul legii ”Anastasia” propune măsuri drastice pentru șoferii băuți, drogați sau vitezomani.
”Avem, pe de o parte, pedeapsa cu închisoarea pentru uciderea din culpă, dar putem să avem și altfel de măsuri care la un moment dat pot să fie la fel de drastice: confiscarea mașinii, interzicerea dreptului pe drumuri 10-20 de ani, pe viață dacă este posibil”, a declarat senatorul PSD, Robert Cazanciuc.
Măsuri similare se aplică deja în Austria, Elveția, Germania și Polonia. În aceste țări, autoritățile au dreptul să confiște temporar sau definitiv mașinile șoferilor vitezomani sau ale celor care provoacă accidente cu urmări grave. În Letonia, mașinile confiscate de la șoferii băuți sunt acum trimise și donate ucrainenilor. În Polonia, se confisca mașinile șoferilor care conduc cu 1,5 alcoolemie la mie.
Schimbările legislative propuse de liderii PSD vor fi discutate în sesiunea legislativă din această toamnă.
”Domnul Cazanciuc ne-a prezentat și modificările legislative în ceea ce privește prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri. Este o prioritate legislativă. Vom veni cu această propunere în primele două săptămâni ale acestei legislaturi a Parlamentului.
Vor fi măsuri și pentru cei care vor conduce sub influența alcoolului și sub influența drogurilor, măsuri drastice și propuneri venite și de la colegi, ca timp de cel puțin 10 ani să nu mai ai dreptul să deții un permis de conducere când vei fi depistat de către Poliție într-o astfel de situație și chiar confiscarea autovehiculului pe care-l folosești în momentul infracțiunii”, a anunțat Marcel Ciolacu, președintele PSD.
Măsurile ar urma să completeze recenta lege Anastasia prin care cei care provoacă accidente mortale nu mai pot scăpa de închisoare. Ea a fost adoptată după ce o fetiță a fost omorâtă pe trecerea de pietoni.
România este pe primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul accidentelor rutiere soldate cu morți și răniți.
Peste trei tone de droguri au fost confiscate anul acesta de polițiști. Sunt de trei ori mai multe stupefiante descoperite în câteva luni de la începutul anului 2023 față de toată cantitatea confiscată în 2022.
În urmă cu o săptămână, polițiștii au desființat un canal de Telegram, cu peste 12 mii de membri, unde erau vândute drogurile și către elevi și studenți. Drogurile ar fi fost destinate, în special, distribuției stradale. Gruparea ar fi fost structurată pe paliere și nivele de acces și ar fi asigurat distribuția de droguri de risc și de mare risc, la nivel național, în majoritatea marilor orașe. Fostul șef al serviciului antidrog București, Cătălin Țone, expert antidrog, a vorbit în direct la Euronews România despre cum a crescut acest fenomen.
”Este clar că traficul și consumul de droguri au noi valențe. Vorbim despre o expansiune a acestui fenomen și ca atare ar trebui întărite forțele de combatere, de prevenire. Eram o țară de tranzit, dar sub o formă sau alta am devenit o țară de consum și trebuie să ne asumăm acest lucru.”
