Curtea de Apel din Bari a refuzat extrădarea lui Ionel Arsene. Președintele Consiliului Județean Neamț a fost condamnat, în țară, la 6 ani și 8 luni de închisoare cu executare, într-un dosar de corupție.
Pe 4 martie 2023, Arsene a părăsit teritoriul României, iar Poliția Română l-a dat în urmărire la secțiunea "Most wanted". Acesta s-a predat unei secții de poliție din localitatea Bari și a fost plasat, ulterior, în arest la domicliu, în așteptarea procesului de extrădare. Este rezident în Italia și, conform legislației de acolo, judecătorii pot refuza predarea unui condamnat dacă respectivul dovedește că are rezidență în peninsulă.
Conform unor surse, este posibil ca Ionel Arsene să fi obținut rezidența înainte de anul 2021, când italienii au schimbat legea și permit judecătorilor respingerea extrădării doar în cazul în care un condamnat are rezidență de cel puțin cinci ani.
Social-democratul a fost judecat într-un dosar de corupție, început acum cinci ani. Instanța a hotărât și confiscarea sumelor de 80.000 de euro și 80.000 de lei.
Arsene, un nou nume pe lista condamnaților celebri refugiați în alte țări din Uniunea Europeană
În ultimii ani, mai mulți condamnați celebri din România și-au găsit refugiu în alte țări din Uniunea Europeană. Fostul acționar al lui Dinamo, Dragoș Săvulescu, a scăpat de închisoare după ce judecătorii italieni au refuzat extrădarea și i-au schimbat pedeapsa de 5 ani și 6 luni la 2 ani cu suspendare. De clemența autorităților din Peninsulă a avut parte și Alina Bica. Fosta șefă a DIICOT își ispășește sentința de 4 ani în arest la domiciliul din Italia. Tot în Italia s-a refugiat și omul de afaceri clujean Ioan Bene, condamnat definitiv la închisoare în dosarul fostului șef al Consiliului Județean Cluj, Horia Uioreanu.
Și Grecia e pe lista fugarilor celebri din România. Acolo se află Sorin Oprescu, fostul edil al Capitalei, condamnat la 10 ani și 8 luni cu executare pentru fapte de corupție. Nu a fost extrădat de autoritățile elene pe motiv că în închisorile din România nu ar beneficia de îngrijirile medicale de care are nevoie.
Poliţia Română l-a dat în urmărire la secțiunea „Most wanted”
Poliţia Română confirmă că Ionel Arsene a plecat din România. Președintele Consiliului Județean Neamț, a fost dat în urmărire după ce polițiștii nu l-au găsit, vineri seara, pentru a-l duce în penitenciar. Arsene a fost condamnat vineri de Curtea de Apel Bacău la a 6 ani și 8 luni de închisoare pentru fapte de corupție. Ionel Arsene apare pe site-ul Poliției Române la secțiunea „Most wanted”.
Ionel Arsene a plecat în Italia înainte să afle sentința
Potrivit surselor Euronews România, Arsene este plecat din țară încă din date de 4 martie cu o cursă Otopeni-Roma.
IPJ Neamț a transmis, vineri, că a primit un mandat de executare a pedepsei. ”La acest moment se desfășoară activități specifice, în vederea depistării persoanei în cauză.”, transmite IPJ Neamț.
În primă instanță, tribunalul Bacău l-a condamnat pe Ionel Arsene la 8 ani și 4 luni de închisoare.
Ca pedeapsă accesorie, Ionel Arsene nu are mai are dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a alege şi dreptul de a ocupa o funcţie de conducere sau de a exercita atribuţii de conducere în cadrul vreunui partid, formaţiune sau alianţă politică din România pe o perioadă de cinci ani după ce execută condamnarea.
Acuzațiile DNA față de Ionel Arsene
Ionel Arsene a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în anul 2018, pentru trafic de influenţă, infracţiune săvârşită în 2013, în perioada când acesta era deputat.
Conform DNA, în cursul anului 2013, Ionel Arsene, în calitate de deputat şi preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a PSD, ar fi primit de la o persoană (martor în cauză) suma de 100.000 euro, pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală.
Concret, Ionel Arsene s-a înţeles cu Gheorghe Ştefan, zis "Pinalti", fost primar al municipiului Piatra Neamţ, pentru a "scăpa" de preşedintele CJ Neamţ de la acea vreme, Culiţă Tărâţă.
Gheorghe Ştefan i-ar fi dat lui Arsene 100.000 de euro, bani care trebuiau să ajungă la şeful ANI, în schimbul declarării lui Culiţă Tărâţă în stare de incompatibilitate şi conflict de interese. Arsene a primit banii într-un restaurant din Bucureşti.
Înţelegerea dintre cei doi nu a fost respectată, astfel încât Gheorghe Ştefan şi-a cerut banii înapoi, însă nu i-a primit, astfel încât el l-a denunţat pe Arsene la DNA.
Ulterior, Arsene i-a propus lui Gheorghe Ştefan să-i dea o parte din bani sub forma unui contract de construire a unei şcoli într-o comună din Neamţ, contract atribuit unui apropiat al lui "Pinalti".
