Prejudiciu de peste 4,7 milioane dolari stabilit de anchetatorii prahoveni într-un dosar de înşelăciuni cu criptomonede. 240 de persoane din întreaga țară urmează să fie audiate la DIICOT Ploiești.
În dosar au fost făcute 11 percheziţii în Capitală și în judeţele Prahova, Olt şi Ilfov. Acuzațiile sunt de constituire a unui grup infracţional organizat, fals informatic, înşelăciune şi evaziune fiscală.
Cei vizați au înființat în octombrie 2019 o societate comercială care apela la întâmplare persoane cărora le erau propuse investiţii în criptomonede, la randamente nereale. Pentru a-i convinge, societatea a înfiinţat departamente de call-center și un site, unde fiecărui client îi era alocat un profil de investitor, cu user şi parolă.
Clienţilor li se afişau grafice false cu randamente în creștere exponențială, de la lună la lună, pentru investițiile în criptomonede. Asta deși piaţa a început să scadă puternic din noiembrie 2021.
"În ciuda corecţiilor serioase de preţ pe piaţa criptomonedelor, graficul clienţilor afişa creşteri progresive, de la lună la lună, în măsura în care nu îşi manifestau dorinţa de a retrage investiţia ori, cel puţin, profitul generat de aceasta. Aceste false creşteri lunare de portofoliu, afişate pe graficul de investior din cadrul platformei, grafice nereale, le-au creat clienţilor dorinţa de a aduce fonduri suplimentare către membrii grupării infracţionale organizate, pentru a le fi investite în continuare în această piaţă nereglementată, în vederea obţinerii de profituri din ce în ce mai consistente. În aceste condiţii, majoritatea clienţilor rămâneau captivi în cadrul mecanismului fraudulos, criptomonedele fiind transferate în fapt, în contul unuia dintre membrii grupului infarcţional organizat şi convertite în dolari", spun anchetatorii, potrivit Agerpres.
Schema infracţională dezvoltată de membrii grupării este specifică sistemelor piramidale. Criptomonedele achitate de ultimii clienţi erau de cele mai multe ori convertite în dolari, pentru ca ulterior cu o parte din aceste fonduri să se efectueze plăţi parţiale către clienţii mai vechi, care solicitau în mod insistent restituirea banilor.
Diferenţa rămasă era cheltuită de membrii grupării infracţionale organizate în interes personal, prin folosirea cardului de debit la comercianţi ori pentru retragere de numerar la diverse ATM-uri.
