4 din 5 întreprinderi mici și mijlocii ar putea plăti impozit de 16% pe profit, la fel ca firmele mari. Guvernul negociază cu Comisia Europeană ca reducerea pragului pentru microîntreprinderi să intre în vigoare din 2026, nu de anul viitor, așa cum și-ar dori oficialii europeni. Reprezentanții mediului de afaceri spun că, indiferent de momentul în care va fi adoptată măsura, va fi o povară uriașă pentru afacerile care susțin 70% dintre angajații români. În replică, Guvernul susține că dacă nu aplică această reducere, România ar putea pierde jumătate de miliard de euro din PNRR.
Propunerea Comisiei Europene
Jumătate de milion de firme românești au acum cifra de afaceri sub 500.000 de euro, ceea ce le încadrează în categoria microîntreprinderilor. Plătesc impozit de 1% sau de 3% în funcție de veniturile pe care le realizează, regim fiscal considerat de oficialii europeni drept o facilitate. În Planul Național de Redresare și Reziliență, România și-a asumat că va elimina aceste diferențe de impozitare.
Declan Costello, director general adjunct al Direcției pentru afaceri economice și financiare la Comisia Europeană: „Prima reformă privind microîntreprinderile, regimul microîntreprinderilor. Și aici ce am dori să vedem? O implementare mai rapidă și a reformei cu reducerea ambițioasă a pragului.”
Propriu-zis, Comisia nu cere scăderea pragului de la care o firmă este considerată microîntreprindere la 60.000 de euro. Oficialii de la Bruxelles explică, însă, că modelul de bune practici la nivel european este ca firmele să beneficieze de păsuiri fiscale cât timp nu sunt plătitoare de TVA, iar la noi în țară o afacere trece la plata taxei pe valoare adăugată după ce realizează o cifră de afacere de peste 60.000 de euro. În România sunt doar 100.000 de IMM-uri cu cifră de afaceri sub acest plafon, ceea ce înseamnă că dacă scade pragul de microîntreprindere la 60.000 de euro, 4 din 5 afaceri vor trebui să plătească impozit pe profit de 16%.
Ana Maria Icătoiu, vice-președinta Organizației Femeilor Antreprenor: „O economie stabilă, matură, care trăiește sănătos nu trebuie să aibă în mod ideal nici un fel de derogare sau excepție. Noi nu ne opunem evoluției regimului fiscal pentru microîntreprinderi. Ideea este că deciziile trebuie luate în dialog cu cei afectați.”
Mediul de afaceri trece prin multe schimbări fiscale
Un regim de impozitare de 16% din profit ar reprezenta o mare povară pentru afacerile mici, care ar putea fi în imposibilitatea de a-și plăti oamenii sau să facă investițiile necesare supraviețuirii și extinderii. Este și cazul Giorgianei Jelescu, care a deschis o afacere anul trecut. Firma ajută companiile din industria alimentară să pună pe rafturi produse care corespund tuturor standardelor de calitate și să fie corect etichetate în magazine.
Giorgiana Jelescu, antreprenoare: „Anul acesta, având în vedere un început foarte promițător al anului, mizăm sau așteptările noastre sunt să atingem o cifră peste 450.000 euro. Se pun sub semnul întrebări toate posibilității de a mări echipa, de a angaja alți experți, pentru că și domeniu care activăm este foarte specific.”
Discuțiile privind reducerea pragului pentru microîntreprinderi vin în contextul în care mediul de afaceri a trecut prin multe schimbări fiscale, multe dintre ele bulversante, în mai puțin de un an.
Valentina Saygo, expert contabil: „Ar fi ideal dacă am avea un termen de doi ani ca să ne pregătim în această direcție. Din păcate, știm că Guvernul ia decizii pe genunchi și mediul de afaceri este săracul, abuzat și obișnuit, cu termene mult mai strânse.”
Eliminarea facilităților fiscale pentru microîntreprinderi este un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență cuprins în cererea de plată numărul 3, trimisă spre aprobare de România în decembrie. Dacă nu se găsește înțelegere din partea Comisiei, autoritățile române ar putea pierde 500 de milioane de euro din PNRR.
