Donald Trump rămâne cheia negocierilor pentru oprirea războiului din Ucraina și toți ochii sunt ațintiți asupra sa în această perioadă. În acest context, când președintele american ar vrea să lase pe seama Europei asigurarea garanțiilor de pace, cei mai puternici lideri europeni, Emmanuel Macron și Keir Starmer, au mers la Casa Albă.
Atât președintele francez, cât și premierul britanic încearcă să-l convingă pe Trump că nu pot exista garanții solide de securitate pentru Ucraina dacă americanii nu se implică direct. Iar această implicare presupune, după cum spun din ce în ce mai des specialiștii, prezența de trupe de menținere a păcii în Ucraina.
De ce nu putem avea încredre în Putin
Astfel, chiar în timpul vizitei lui Keir Starmer la Washington, Trump a spus că Vladimir Putin se va ține de cuvânt și după încheierea războiului și nu va mai invada o dată Ucraina. Însă cine îl poate crede pe Putin, dacă avem în vedere cele întâmplate de-a lungul timpului.
Vladimir Putin își va ține cuvântul și după încheierea războiului din Ucraina, nu îl va începe din nou.
Prezent în studioul Euronews România, fostul ministru de Externe și de Justiție, Titus Corlățean, a explicat cum putem interpreta întâlnirea lui Trump cu cei doi lideri europeni și cum ar putea acționa Vladimir Putin. El a dat două exemple de cazuri rămase în istorie, care ilustrează perfect de ce nu pot fi rușii de încredere.
Titus Corlățean, senator PSD, președintele Comisiei pentru Politică Externă și fost ministru de Externe și al Justiției: „Ei aveau un anumit tip de dialog de dinainte (n.r.: Trump și Putin). Noi, europenii, care apreciem optimismul, avem însă propria noastră expriență 'ex propriis sensibus', cu puterea sovietelor, cu imperiul țarist și cu Rusia, așa încât suntem poate mai prudenți și mai atenți și poate mai puțin optimiști. Până când un eventual acord de pace nu va include și niște clauze de securitate foarte clare, am putea oricând să vedem tratate internaționale importante.
Așa a fost cazul memorandumului de la Budapesta în 1994, când Ucraina a cedat arsenalul nuclear din fosta URSS Federației Ruse, la schimb cu angajamentele printr-un tratat internațional. Memorandumul de la Budapesta este un tratat internaținal, angajamentele Rusiei de a respecta integritatea teritorială și frontierele. Și am văzut că a valorat fix zero pentru puterea sovietelor de la Moscova, în prezent. Putem să ne imaginăm că un acord de încetare a focului, care e o primă etapă, dacă nu este urmat de un acord cu garanții de securitate, s-ar putea să valoreze din nou fix zero pentru Rusia lui Putin."
Negocierile privind armistițiul dintre Rusia și Ucraina sunt făcute cu resursele Ucrainei pe masă. Așa cum a repetat de multe ori, Trump este interesat în aceste resurse. Numai că, în ultimele zile, relațiile dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski păreau să se deterioreze, după ce liderul de la Casa Albă l-a numit dictator pe președintele Ucrainei, pentru că nu organizează alegeri, deși ele ar fi trebuit să aibă loc în aprilie 2024. Numai că, așa cum se știe, alegerile nu pot avea loc pe timpul legii marțiale, stare în care se flă Ucraina.
- La întâlnirea cu Starmer, Donald Trump a fost întrebat dacă îl mai consideră pe Zelenski dictator, iar președintele american a avut o replică surprinzătoare: „Chiar am spus asta?”
Titus Corlățean, senator PSD, președintele Comisiei pentru Politică Externă și fost ministru de Externe și al Justiției: „E o nuanțare a poziției anterioare a lui Trump, care punea sarcina și responsabilitatea exclusiv pe umerii europenilor. E o evoluție în direcția cea bună, pentru că, realist vorbind, niște trupe de menținere a păcii, de separare a părților combatante în conflict, fără măcar un fel de backup american sau o formă de prezență americană, s-ar putea să valoreze mult mai puțin. Cu americanii prezenți într-o formă sau alta acolo, un astfel de acord ar avea o cu totul altă valoare. De asta, interesul europenilor este de a-i asocia pe americani, de a-i convinge că este absolut necesar dacă dorim să vedem pace după încheierea acestui acord.
O încetare a focului este doar o primă etapă, cu efect temporar, până definitivezi pașii. Văd că administrația amerciană nu mai menționează, în ultimele zile, exigența organizării de alegeri în Ucraina, care era un punct intermediar între momentul de încetare a focului, ca să nu mai fie război, să fie pace și să fie alegeri, cu eventual un alt lider mai convenabil administrației americane, ca să o spun foarte direct. Este nevoie de un acord comprehensiv, care să acopere toate aceste etape, care la final, să fie confirmat și de aceste garanții de securitate care să însemne și trupe de pace."
Momente istorice în care rușii nu s-au ținut de cuvânt
Titus Corlățean, senator PSD, președintele Comisiei pentru Politică Externă și fost ministru de Externe și al Justiției: „Să nu uităm că Putin a spus altceva, în 2008, la București, în marja summitului NATO, după ce, în interior, aliații păreau că s-au pus de acord cu lansarea invitației de aderare pentru Ucraina și Georgia.
După aceea, a urmat întâlnirea cu Putin - și m-am reîntâlnit, zilele trecute, cu un mare ambasador, la pensie dar încă activ, al SUA, bipartizan, a lucrat cu ambele administrații, la cel mai înalt nivel. Și mi-a spus: eram în sală, la voi, alături de un alt mare expert în relații internaționale și un fost prieten al meu din Polonia, care a murit, și amândoi l-au auzit pe Putin că, 'dacă faceți extinderea cu Ucraina, mă voi ocupa de Crimeea'. Nu asta a fost formula, dar ăsta a fost sensul.
Și amândoi au sărit de pe scaun, au fost electrocutați. S-a ținut de cuvânt la acea frază, nu când a spus că 'nu voi ataca Ucraina'. De asta e prudența, pentru europenii care au simțit-o pe pielea lor.
Și noi am avut un episod în 1877-1878, cu un cinism incredibil. După ce țarul Rusiei i-a cerut lui Carol să permită traversarea Principatelor Române Unite cu trupe rusești, pentru a trece în sudul Dunării, să înceapă operațiile împotriva Imperiului Otoman, ca urmare a acelei chestiuni, Carol a propus negocieri și Brătianu, cu prințul Gorchakov s-au întâlnit la Livadia, unde au adoptat faimosul Acord de la Livadia.
Tratatul internațional, pe de o parte, a permis trecerea trupelor rusești pe teritoriile românești, iar pe de altă parte, cu un angajament al Rusiei țariste, de a asigura respectarea integrității teritoriale și frontierelor României de la acel moment. Pentru că, după război, Rusia a cerut sprijinul României de atunci, cu trupe românești, pentru că pierdeau confruntarea cu Imperiul Otoman, după ce armatele române conduse de Carol au contribuit decisiv la înfrângerea Imperiului Otoman, au urmat congresele de pace de la San Stefano și mai ales de la Berlin, din 1878.
Și, în plină conferință de pace, găzduită de Bismarck, cu Gorcheakov lângă el, s-a dat pilula amară delegației române, condusă de Brătianu, care a aflat că, nu doar că va primi compensații de război Dobrogea, care oricum era a noastră, dar că va pierde cele trei județe din sudul Basarbiei, în favoarea Rusiei.
Și atunci, Brătianu, șocat, îl interpelează foarte direct pe Gorcheakov: 'excelență, dar noi doi împreună am negociat un acord la Livadia, în care v-ați angajat să asigurați respectarea frontierelor și integrității teritoriale a României'. Și Gorchakov, vădit deranjat, i-a dat un răspuns celebru: 'e adevărat, excelență, am negociat și noi ne-am angajat să asigurăm respectarea integralității frontierelor, dar asta împotriva altora, nu împotriva noastră'. A fost un răspuns de un cinism incredibil, care a arătat profilul de putere, indiferent de cum s-a numit Rusia. Noi nu am uitat.
De asta revin, un simplu tratat, fie el internațional și cu putere aparent juridică obligatorie, dacă nu are niște garanții de securitate, ar putea să fie la fel de respectat de către Rusia cum l-au respectat în 1878, când i-am ajutat și cum au respectat și memorandumul de la Budapesta. Și sunt și alte exemple. E bine să nui uităm istoria."
Acordul din Ucraina ar urma să fie unul de tip win-win
Dacă resursele Ucrainei reprezintă trocul pe care îl face Trump cu Zelenski, el ar putea fi, totodată, o garanție în sine pentru încetarea focului, chiar dacă americanii nu ar trimite trupe.
Titus Corlățean, senator PSD, președintele Comisiei pentru Politică Externă și fost ministru de Externe și al Justiției: „Credeți că președintele SUA poate semna mâine un acord extrem de important cu un 'dictator'? Eu cred că nu. Și descoperim ceea ce știm că există în politică, și în Europa, și în România, și în SUA, lucruri care se spun la momente mai emoționale, poate mai învolburate, poate în tensiune politică și care ulterior își dovedesc o lipsă de acuratețe și de necesitate. Viziunea pragmatică impune și replieri în limbaj.
Un astfel de acord (n.r.: acord între SUA și Ucraina privins resursele) ar putea, între altele, să aibă o importanță strategică pentru Ucraina, pentru motivul extrem de simplu pe care îl știm și noi, românii: atunci când americanii vin și au un interes economic strategic și sunt prezenți, asta înseamnă și o formă de securitate acordată teritoriului respectiv. Și asta va conta în descurajarea unor eventuale resuscitări de ambiții și de mișcări militare din partea Rusiei. E adevărat că asta implică niște costuri pentru ucraineni. Vom vedea ce scrie în acest acord și în ce măsură o parte din beneficiile exploatării metalelor rare se va întoarce în Ucraina.
Să adăugăm un lucru important: după viitorul acord de pace, va urma un efort uriaș de reconstruire a Ucrainei distruse. Întrebarea retorică este cine va face această reconstrucție. Noi avem răspunsurile. Cine ste capabil, ca dimensiune, forță economică, să asigure reconstrucția unei țări distruse de război? Evident că tot americanii vor fi acolo. Deci, până la urmă, dacă privim rațional, fără să fim foarte emoționali, se încearcă găsirea unei soluții win-win.
Rămâne de văzut cât din armonia anterioară ruso-chineză rămâne valabilă și cât din aparenta lansare a unui dialog mai constructiv, care caută pace și beneficii economice, ar putea să dea niște rezultate la care astăzi nu ne-am putea gândi în relația ruso-americană și, poate, în relația occidentală cu Rusia.
Deși noi, europenii, avem un anumit tip de memorie, pentru că lucrurile astea se întâmplă aici, la noi acasă. Și asta o spun și francezii, care sunt în cealaltă parte a Europei, ca și britanicii, o spun și polonezii și noi, pentru că noi am trăit și drama milioanelor de refugiați ucraineni și am văzut ce înseamnă un război foarte aproape de noi.
Și ar trebui, ca europeni, să nu abandonăm niște lucuri care sunt foarte importante pentru umanitate. Ce înseamnă viața, dreptul la viață? Să le spunem și partenerilor americani să fie mai atenți la niște lucruri care înseamnă principii fundamentale care călăuzesc funcționarea societății internaționale, pe care, mai devreme sau mai târziu, va trebui să le reabilităm. Astea nu ar trebui abandonate.
Pentru că dacă acceptăm precedentul, care înseamnă o crimă de agresiune, vă dau scris acum că, data viitoare, va fi altul care va face la fel, pentru că precedentul a fost creat. Și ne vom trezi într-o societate în care nu regulile cârmuiesc funcționarea societății, ci puterea celui puternic și bine înarmat. România nu poate accepta o abandonare a acestei logici, occidentalii nu trebuie să accepte."
