Conform Agenției Europene de Mediu (AEM), poluarea aerului este în continuare cel mai mare risc pentru sănătatea mediului în Europa.
Noi date arată că, deși politicile de reducere a poluării au îmbunătățit calitatea aerului în ultimele trei decenii, mulți locuitori ai orașelor europene sunt expuși la niveluri nesigure. Trei din patru persoane locuiesc în zone urbane și majoritatea dintre acestea sunt expuse la niveluri nesigure de poluare a aerului.
Europa dispune de una dintre cele mai cuprinzătoare rețele de monitorizare a calității aerului din lume, iar cele mai recente date arată unde sunt cei mai expuși la risc oamenii.
Vizualizatorul AEM privind calitatea aerului din orașe clasifică 375 de orașe de la cele mai curate la cele mai poluate, pe baza nivelurilor medii de particule fine sau PM2,5 din ultimii doi ani. Acesta se concentrează pe acest poluant deoarece are cel mai mare impact negativ asupra sănătății în ceea ce privește decesele premature și bolile.
Harta, întocmită pe baza datelor provenite de la 500 de stații de monitorizare amplasate în zone urbane din statele membre ale SEE, arată calitatea tipică a aerului în orașele europene în 2022 și 2023.
Care orașe europene au cea mai bună și cea mai proastă calitate a aerului?
Două orașe suedeze, Uppsala și Umeå, se află în fruntea listei AEM a celor cu cea mai redusă poluare cu PM2,5. Faro, Portugalia, a fost al treilea cel mai puțin poluat oraș, urmat de Reykjavik în Islanda și Oulu în Finlanda.
Orientările Organizației Mondiale a Sănătății recomandă un maxim de 5 μg/m3 pentru particulele fine în cazul expunerii pe termen lung pentru a proteja sănătatea. Doar 13 orașe europene au avut concentrații medii de PM2,5 pe termen lung sub recomandarea OMS, inclusiv patru capitale nordice: Reykjavik, Tallinn, Stockholm și Helsinki.
Doar șase țări europene aveau orașe cu poluare pe termen lung cu particule fine sub această limită - Suedia, Portugalia, Islanda, Finlanda, Estonia și Norvegia.
La celălalt capăt al scalei, Slavonski Brod din Croația a înregistrat cele mai scăzute niveluri de poluare cu PM2,5, de 26,5 μg/m3. Aceasta depășește limita anuală a Uniunii Europene de 25 μg/m3 pentru particule fine în cazul expunerii pe termen lung, stabilită în 2008, și este de peste cinci ori mai mare decât indicația OMS.
Orașul Nowy Sacz, Polonia, a fost al doilea cel mai poluat, situându-se chiar sub limita anuală a UE. Acesta a fost urmat de cinci orașe italiene aflate la coada listei: Cremona, Vicenza, Padova, Venezia și Piacenza.
Ce face UE pentru a îmbunătăți calitatea aerului?
Planul de acțiune „zero poluare” al European Green Deal include un obiectiv de reducere, până în 2030, a deceselor premature cauzate de particulele fine cu 55 % față de 2005. Acesta stabilește, de asemenea, obiectivul de a se asigura că nu există efecte pe termen lung asupra sănătății până în 2050.
Pentru a atinge acest obiectiv, instituțiile UE au ajuns la un acord la începutul acestui an cu privire la o propunere de actualizare a standardelor de calitate a aerului. Cunoscute sub denumirea de Directive privind calitatea aerului înconjurător, acestea stabilesc standarde de calitate a aerului pentru 12 poluanți atmosferici.
Actualizările potențiale includ alinierea standardelor UE privind calitatea aerului la orientările OMS.
În cursul acestui an, AEM va publica date privind impactul poluării aerului asupra ecosistemelor și sănătății umane din Europa. Acestea vor include estimări ale numărului de decese și de cazuri de îmbolnăvire care pot fi atribuite calității scăzute a aerului.
