Donald Trump continuă să impună Chinei tarife din ce în ce mai mari de la o zi la alta, iar Beijingul este forțat să răspundă. Ultimele cifre sunt halucinante: americanii au impus chinezilor taxe vamale de 145%, iar Beijingul a răspuns cu 125%.
Însă pe măsură ce acest război economic se desfășoară, chinezii au realizat că nu-l pot câștiga, așa că pregătesc o altă armă. Președintele Xi Jinping vizează din ce în ce mai mult lanțurile de aprovizionare cu materiale critice ale Statelor Unite. Metale rare, cum ar fi antimoniul, galiul sau germaniul au fost deja obiectul escaladării războiului comercial, iar China a restricționat exporturile și a interzis vânzările către Statele Unite.
China pregătește arma „pământurilor rare”, în războiul cu tarifele impuse de SUA
Beijingul tocmai a ridicat această amenințare a mineralelor la un alt nivel, prin adăugarea a șapte minerale rare pe lista de exporturi restricționate, cu dublă utilizare.
Aceste pământuri rare sunt arma supremă a Chinei. Țara deține controlul asupra fiecărei etape din lanțul global de aprovizionare, de la minerit până la prelucrare și până la fabricarea magneților permanenți care alimentează laptopurile, vehiculele electrice și avioanele de luptă.
Din totalul mondial, China furnizează aproximativ 90% din magneții obținuți din pământuri rare, potrivit centrului de cercetare CRU. Ceea ce reprezintă o mare problemă, deoarece magneții înșiși se află acum și pe lista de control al exporturilor, conform Reuters.
Există și alte minerale rare, despre care s-au auzit puține lucruri, dar care vor face acum obiectul restricțiilor la export. Acestea fac parte din multe aspecte ale tehnologiei moderne. De exemplu, ytriu. Compușii de ytriu sunt utilizați în toate domeniile, de la motoare cu reacție, la radare cu microunde, sau la superconductori și chiar la domeniul stomatologiei. Potrivit U.S. Geological Survey, producția globală nu depășește 20.000 de tone pe an, dar se găsește aproape peste tot, în cantități infime.
La fel se întâmplă și cu celelalte șase metale care intră acum pe lista de supraveghere a Ministerului de Finanțe.
Dar tema comună este utilizarea lor în magneții permanenți. Disprosiul și terbiul sunt utilizate ca aditivi pentru a spori performanța magneților de neodim, în timp ce samariul este combinat cu cobaltul pentru aplicații chiar mai performante, cum ar fi rachetele și avioanele de luptă.
Practic, includerea magneților pe lista de control a exporturilor din China este un semnal de alarmă major pentru toată lumea.
Includerea pe lista de supraveghere a produselor cu dublă utilizare nu duce automat la interzicerea totală a exporturilor către anumite țări, dar, așa cum s-a văzut deja în cazul antimoniului, galiului și germaniului, poate duce totuși cumva acolo, într-o situație ipotetică. De asemenea, permite autorităților chineze să controleze cumpărătorii și să îi excludă pe cei implicați în lanțurile de aprovizionare militare, în special în lanțurile de aprovizionare militare americane.
Este de remarcat faptul că exporturile chineze de germaniu și galiu către Statele Unite au încetat cu câteva luni înainte de interzicerea totală din decembrie 2024, ceea ce sugerează că licențele de export către ceea ce era anterior o piață importantă erau deja refuzate.
În plus, în funcție de cât de stricte sunt exercitate controalele la export, impactul asupra pieței poate fi exploziv. Prețul antimoniului a sărit de la 14.000 de dolari, la aproape 60.000 de dolari pe tonă, de când China a întrerupt exporturile către Statele Unite.
Bismutul a crescut de la 6 la 40 de dolari pe kilogram, din februarie, de când metalul a fost inclus pe lista de control al exporturilor cu dublă utilizare, conform sursei citate.
China controlează 90% din „pământurile rare” ale lumii
- Subiectul așa-numitelor pământuri rare a mai fost în această situație. Interdicția pusă de chinezi privind exporturile către Japonia, în 2010, a provocat o creștere importantă a prețurilor și, în cele din urmă, s-a soldat cu pierderea de către China a unui proces comercial la Organizația Mondială a Comerțului.
Acest avertisment era dat de mai mulți ani, iar acum, China a ajuns să controleze 90% din „pământurile rare” ale lumii. În plus, China deține aproximativ 60% din producția minieră mondială și este integrată în Myanmar, al doilea mare producător mondial. Controlul Chinei asupra etapei de prelucrare a producției de pământuri rare este aproape total, adică aproximativ 90% din producția mondială.
Chiar și Mountain Pass, singura mare mină de pământuri rare din Statele Unite, trimite în China o mare parte din producția sa, pentru activitatea de separare și rafinare. Mountain Pass produce în principal „pământuri rare ușoare” decât „pământuri rare grele”, pe care China le amenință acum.
Potrivit firmei de consultanță Project Blue, singurul producător semnificativ de materiale grele din afara Chinei, Myanmar sau Laos se află în Brazilia. Este vorba de mina Serra Verde.
Țările occidentale s-au trezit târziu în problema dependenței lor de China în ceea ce privește magneții obținuți din pământuri rare. Atât în Statele Unite, cât și în Europa se află în curs de desfășurare numeroase proiecte de creștere a capacității de producție, atât din mine noi, cât și din reciclare.
Dar puține sunt aproape de producția comercială și puține pot concura cu giganții chinezi ai pământurilor rare, ceea ce înseamnă că Occidentul rămâne foarte vulnerabil la amenințările Chinei privind exporturile.
