Comisia Europeană recomandă ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) în cazul României. După 15 ani de monitorizări, raportul Executivului UE este pozitiv. Decizia merge la Parlamentul European și la Consiliul UE.
De acum înainte, Comisia nu va mai monitoriza sau raporta cu privire la România în cadrul MCV, dar monitorizarea va continua în cadrul ciclului anual privind statul de drept. Raportarea va fi consolidată în raportul anual al Comisiei privind statul de drept, ca pentru toate statele membre.
„Este o decizie cât se poate de politică, luată într-un context geopolitic. Asta nu înseamnă că România nu a făcut progrese, dar se spunea că sunt satisfăcătoare, deci nu sunt excepționale. Ar fi putut să fie, dar oricum era nedrept ca Mecanismul să se mențină pentru România și să fi fost ridicat pentru Bulgaria, acum doi ani”, a comentat Cristian Pîrvulescu, politolog, la Euronews România.
Pîrvulescu a mai adăugat că „România a rămas în continuare în monitorizare din cauza pașilor serioși înapoi, pe care guvernările dintre 2017 și 2019 i-au făcut”. De asemenea, a subliniat faptul că „nu există nicio legătură între MCV și Schengen, adăugând că Schengen se referă la libertatea de circulație, la migrație”.
Migranții se îndreaptă în număr foarte mare spre țările care sunt foarte bogate
Dacă există corupție, atunci fenomenul migrației poate să fie periculos. Prin intermediul Spațiului Schengen migranții se îndreaptă în număr foarte mare spre țările care sunt foarte bogate, foarte ofertante, în ceea ce privește azilul, potrivit lui Cristian Pîrvulescu.
„A fost nevoie de o perioadă de recuperare, noi am pierdut, Bulgaria a avut această oportunitate. Nu există nicio legătură între MCV și Schengen, pentru că Croația nu a avut niciodată MCV, iar Bulgaria a scăpat de MCV și nici nu au intrat în Schengen. Nu există o relație, așa cum au încercat politicienii să o stabilească, pentru că Schengen-ul se referă la altceva decât statul de drept. Sigur că unele din statele membre, Olanda, Suedia, puneau în discuție problema corupției, dar Mecanismul de Verificare și Control cerea României niște legi. Aplicarea legilor este o altă problemă și dacă ne uităm în raportul Comisiei de la Veneția acum înțelegem de ce Guvernul României s-a grăbit să adopte legi rapid, fără să aștepte avizul Comisiei, pentru că venea acest Consiliu. Ce spune Comisia de la Veneția este că lucrurile par să fie bune, dar noi nu avem convingerea că le vor fi judicios îndeplinite, deci mai trebuie să așteptăm, iar mecanismul privind statul de drept funcționează de doi ani, deci au fost rapoarte făcute în iunie 2021 și iunie 2022. Nu este la fel de puternic ca MCV-ul pentru România și se termină cu recomandări pentru statele membre. El nu este în mod automat legat de sancțiuni, așa cum sugerat unii. Sancțiunile sunt o decizie politică luată în cadrul tratatelor, la care raportul privind statul de drept poate să contribuie, dar nu este automată, pentru că este tot o decizie a Consiliului sau o decizie a Comisiei, în funcție de situație”, a mai spus politologul.
„Mecanismul privind statul de drept este slab”
El a mai precizat că „mecanismul privind statul de drept este slab, fiind o monitorizare care, în final, trage niște concluzii și propune niște recomandări”.
„În unele state reperele și recomandările Comisiei sunt luate mult mai relaxat în discuție, iar alții, cum sunt ungurii sau polonezii, șantajează de-a dreptul Comisia, din punctul ăsta de vedere”, a mai menționat acesta.
În ceea ce privește MCV-ul, Pîrvulescu a mai adăugat că „politicienii români pot să își facă câte iluzii vor”.
„Ei știau că acest mecanism are toate șansele să fie ridicat. Era o promisiune politică făcută, că dacă vor îndeplini condițiile, adică dacă vor vota legile, în forma în care a fost negociată cu Comisia, atunci Mecanismul se va ridica. Asta nu înseamnă că problema corupției se va fi rezolvat. Comisia de la Veneția deplânge faptul că DNA-ul nu a fost întărit în forma în care era inițial, salută Legile Justiției, dar are o serie de observații și își manifestă îndoieli cu privire la anumite reforme, precum anchetarea magistraților și judecătorilor”, a mai explicat specialistul în ştiinţe politice.
„DNA-ul de astăzi nu mai are nicio legătură cu cel din trecut”
De asemenea, Pîrvulescu a criticat DNA-ul, spunând că „cel de astăzi nu mai are nicio legătură cu cel din trecut”.
„Este un mielușel, este o pisicuță. DNA-ul care înspăimânta politicienii a fost de multă vreme transformat, procurorilor li s-a băgat frica în oase, aceștia nu mai fac anchete, pentru că au văzut ce li se putea întâmpla lui Kovesi și altora, care nu au scăpat încă de anchetele care s-au desfășurat împotriva lor și atunci cine mai are curajul să ducă bătălii de genul ăsta, dacă cei mai importanți dintre procurorii anticorupție au avut de suferit atâtea umiliri”, a conchis Cristian Pîrvulescu.
Ce este MCV?
Atunci când au aderat la UE, la 1 ianuarie 2007, România și Bulgaria mai aveau încă probleme legate de nefinalizarea reformei judiciare, de corupție și, în cazul Bulgariei, de criminalitatea organizată. De aceea, Comisia a instituit Mecanismul de Cooperare și de Verificare (MCV), o măsură tranzitorie, prin care să poate ajuta cele două țări să remedieze aceste probleme.
Comisia continuă să evalueze evoluția Bulgariei și a României după aderare pentru a le ajuta să-și dezvolte și să-și eficientizeze sistemele administrative și judiciare, astfel încât să-și poată îndeplini obligațiile aferente statutului de membru al UE și să poată asigura aplicarea corectă a legislației, politicilor și programelor europene.
Reforma sistemului judiciar și combaterea corupției și a criminalității organizate sunt aspecte foarte importante, în primul rând pentru cetățenii români și bulgari. Odată atinse obiectivele în domeniu, ei își vor putea exercita pe deplin drepturile care le revin în calitate de cetățeni europeni.
Cum funcționează MCV?
În decembrie 2006, Comisia a adoptat o serie de decizii care stabilesc, printre altele, obiectivele de referință pe care ar urma să le atingă cele două țări.
Evaluările Comisiei și rapoartele sale oficiale sunt realizate în urma unei analize și a unei monitorizări riguroase, în baza unui dialog constant între autoritățile bulgare și române și serviciile Comisiei. Rapoartele se bazează, de asemenea, pe contactele cu alte state membre, societatea civilă, diferite organizații internaționale, experți independenți și diverse alte surse.
Comisia realizează periodic rapoarte privind progresele înregistrate, primul dintre acestea fiind prezentat la 27 iunie 2007. Rapoartele conțin evaluarea situației de către Comisie și recomandările pe care aceasta le adresează autorităților bulgare și române. Ele sunt completate de un document de lucru al serviciilor Comisiei, care analizează în profunzime fiecare dintre obiectivele de referință stabilite în cadrul MCV.
Toate rapoartele Comisiei, metodologia utilizată și concluziile formulate sunt discutate ulterior în Consiliul de Miniștri, care a aprobat întotdeauna rapoartele în concluziile sale.
