Există cărți pentru copii ale căror povești sunt cel mai potrivit manual de înțelepciune. De exemplu, „Pisoiul care se temea de orice”, un volum recent apărut și care i-ar putea ajuta pe părinți să îi învețe pe cei mici despre ce înseamnă cu adevărat curajul sau cum să depășească fricile firești din copilărie.
„Pisoiul care se temea de orice” este una dintre cărțile ilustrate pentru copii care îi aparține autorului Eric-Emmanuel Schmitt. Este, de fapt, parte a unei serii numite „Poveștile bufniței”, o colecție de povestiri ca niște grăunțe de înțelepciune pentru cei mici, dar și pentru părinți.
Este o carte despre curaj și despre îmblânzirea fricii, despre libertate și despre respect
Este un manual superb ilustrat, care îi învață pe cei mici să-și înfrunte temerile.
Radu Paraschivescu, scriitor: „Aici este un ciclu început de Schmitt, „Poveștile bufniței”, dar personajul principal în această povestire nu e bufnița, ci e un pisoi, un pisoi pe care noi îl numim Fortunio, dar bănuiesc că Schmitt îi spune Fortunio. Este o familie felină, care în mod normal ar trebui să inspire un soi de aroganță, un soi de trufie și în orice caz un soi de siguranță de sine, pentru că, știm, pisicile au angajați, câinii au stăpâni. Ei bine, aici intervine clenciul, aici intervine pirueta. Fortunio e un pisoi cum nu-i arată numele. E un pisoi nefericit, un pisoi temător și cred că aici stă miza povestioarei lui Schmitt, în a arăta felul în care frica, vulnerabilitatea te poate reconstrui, te poate face să te recompui. Cum? Prin recursul la cineva care îți poate da sfaturi sau dacă nu îți dă sfaturi, îți arată calea. Și acest cineva care îți arată calea este bufnița. Bufnița este, desigur, un simbol al înțelepciunii și bufnița este cea care, vom vedea cum, îl face pe Fortunio să iasă din pielea fricosului, a celui care nu se încumetă la nicio întrecere, nici măcar cu fratele mai mare.”
„Problema fricii e una dintre problemele cu care se confruntă părinții copiilor mici”
Lidia Bodea, directorul editurii Humanitas: „Problema fricii e una dintre problemele cu care se confruntă părinții copiilor mici, dar mai ales problema nesăbuinței e o problem a copiilor, care nu știu câtă primejdie poate fi de jur împrejur, și care mai au și de multe ori tendința de a se da mari. Hai să vă arăt eu vouă, celor din gașca mea că eu pot să sar de pe creanga cea mai de sus din copac. Acela nu e curaj. Aceea e nesăbuință. Curajul este să te urci în copac să salvezi o pisicuță care a rămas acolo, prizonieră între crengi. În felul acesta se învață despre frică versus curaj, despre nesăbuință versus curaj.”
Radu Paraschivescu, scriitor: „Există înțelepciunea, există adevărul, există parșivenia, există întunericul, există tot felul de lucruri de care ne temem, că suntem mici și nu se știe din ce motive și care se pot lumina printr-o experiență de înțelepțire.”
