Sectorul energetic a devenit o ţintă potenţială şi predilectă pentru atacuri cibernetice, iar majoritatea analiştilor estimează că peste o treime din aceste atacuri vizează infrastructurile energetice, a declarant Mircea Abrudean, secretar general al Guvernului. Prezent la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie care se desfățoară la Cluj-Napoca, oficialul roman a precizat că atacurile cibernetice vizează distrugerea lanţurilor de aprovizionare, foarte vulnerabile la ransomware şi atacuri de tip phishing.
Lanţurile de furnizori şi de aprovizionare cu energie sunt foarte vulnerabile la o serie de ameninţări cibernetice
Mircea Abrudean a dezvăluit că o parte din aceste atacuri sunt efectuate de actori statali şi grupări controlate de state, iar altele sunt lansate de către hacktivişti sau de grupări infracţionale motivate financiar. Majoritatea atacurilor sunt declanşate într-un context geopolitic imprevizibil şi sensibil, dar cu o dimensiune energetică şi una cibernetică evidente.
Războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina a creat recent una dintre cele mai semnificative crize energetice din Europa şi a adus noi tipuri atacuri cibernetice asupra infrastructurii energetice
Abrudean a semnalat că numeroşi experţi avertizează că, în cazul în care sectorul energetic va fi supus în această iarnă unor atacuri cibernetice majore şi susţinute, consecinţele ar putea fi unele masive şi cu un impact potenţial asupra a zeci de milioane de consumatori din regiune. El a a mai spus că aceste eventuale disfuncționalități energetice ar putea avea loc în contextual geopolitic imprevizibil create de conflictul din Ucraina.
Atacuri cibernetice majore ar putea aveaun impact potenţial asupra a zeci de milioane de consumatori din regiune.
”Războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina a creat recent una dintre cele mai semnificative crize energetice din Europa şi a adus noi riscuri şi un mix de atacuri kinetice şi cibernetice combinate ca o ameninţare hibridă. Până în prezent, dimensiunea energetică a crizei generate de acest război a fost în mare parte rezultatul perturbărilor fizice. Fluxul de gaze naturale a fost redus, conductele au fost sabotate, iar unele linii de alimentare cu energie au fost temporar sau total întrerupte. Ţările europene au răspuns la situaţia creată prin completarea rezervelor de energie şi reducerea cererii, iar Uniunea Europeană a luat, de asemenea, măsuri prin intermediul unei noi legislaţii, pentru a consolida infrastructura, apărarea şi rezilienţa, inclusiv cea cibernetică”, a mai explicat secretarul general al Guvernului României, citat de Agerpres.
