Peisajul politic din Parlamentul de la Bruxelles se va schimba, după alegerile din vară. Și nu ar fi de mirare dacă partidele de extremă dreaptă ar deveni cea de-a doua forță în Legislativul european, susține un analist Europe Elects, consultat de Euronews.
În opinia sa, este greu de crezut că ele vor putea forma un grup comun, din cauza diferențelor ideologice. Europe Elects este o echipă internațională de analiști politici. Ei își propun să înțeleagă comportamentul de vot din Europa.
O schimbare majoră are loc în Europa și, potrivit unui analist, alegerile europene din iunie ar putea fi un punct de cotitură pentru forțele de extremă dreaptă din UE. Acestea nu mai sunt la marginea spectrului politic, ci au preluat puterea singure sau alături de partidele de dreapta. Înaintea alegerilor europene din iunie, un analist de la Europe Elects prezice că extrema dreaptă ar putea deveni a doua forță politică din Parlamentul European.
Jakub Rogowiecki, analist Europe Elects - Conform datelor noastre, începând cu decembrie 2023, a existat cel mai mare rezultat din ultimii trei ani al Identității și Democrației (ID) a lui Marine Le Pen și Matteo Salvini. Grupul are 12% în intențiile de vot, iar Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) ai premierului italian Giorgia Meloni sau ai partidului Dreptate și Justiție (din Polonia) au ajuns la aproximativ 11%. Ceea ce înseamnă că, dacă le însumăm pe cele două, ignorând probabilitatea ca ele să formeze un grup împreună, ceea ce deja se discută, am ajunge la un rezultat de 23%. Adică aproximativ același ca Partidul Popular European, de centru-dreapta.
În ciuda creșterii în sondaje a extremei drepte, va fi dificil pentru partidele acestui pol să se unească și să formeze un grup politic comun, din cauza diferențelor ideologice dintre ele. Acestea ar putea coopera însă pe teme specifice pentru a schimba tonul și deciziile la nivel european, dar și o orientare către politicile de dreapta.
Jakub Rogowiecki, analist Europe Elects - Există o diferență notabilă în modul în care aceste părți percep problemele, cum ar fi integrarea europeană sau poziția față de Rusia, după invazia Ucrainei. Aspecte precum migrația, în special, sunt cele care reprezintă principalii factori determinanți pentru persoanele care continuă aceste politici motiv pentru care, chiar dacă nu există o fuziune între ECR, adică între ID şi Fidesz, acest lucru ar putea afecta cu siguranţă coaliţia, care ar putea fi formată la alegerile ce vin. Mai ales în cazul unor decizii precum cea a lui Manfred Weber de la PPE, care a insistat foarte mult pe cooperarea cu ECR.
Nu doar partidele sunt divizate, dar și statele europene. După cum ne aminteşte analistul, votul pentru alegerile europene vine dintr-o perspectivă naţională, care adesea diferă foarte mult între statele Uniunii Europene.
