Astăzi comemorăm nouă ani de la tragedia din clubul Colectiv, în urma căruia 65 de oameni și-au pierdut viața. Pe 30 octombrie 2015 trupa rock Goodbye to Gravity susținea concertul de lansare a unui nou album.
La eveniment participau peste 300 de persoane. Din cauza unor artificii a izbucnit un incendiu. 27 de oameni și-au pierdut viața în acea noapte. Alți 37 au murit în spitale în săptămânile care au urmat, unii din cauza infecțiilor luate din spitalele românești. Unul dintre supraviețuitori s-a sinucis la aproape doi ani de la incendiu. Peste 150 au rămas mutilați pe viață. Imediat după incendiu s-a vorbit despre schimbarea legislației privind autorizațiile de funcționare la incendii, dar și despre înființarea a patru centre regionale pentru marii arși. În prezent, România are 34 de paturi pentru mari arși, iar localurile de sub 200 de metri pot funcționa fără autorizație de securitate la incendiu.
România poate trimite mari arși în Bruxelles
După experiența de la Colectiv, statul român a încheiat un protocol de colaborare cu spitalul Regina Astrid din Bruxelles, unul dintre cele mai importante centre de tratare a marilor arși din Europa. Protocolul s-a semnat abia în 2023, la 7 ani de la incendiul din clubul bucureștean. A fost un sprijin important după explozia de la Crevedia de anul trecut, pentru că a preluat doi dintre pompierii răniți atunci.
Spitalul militar ”Regina Astrid” a fost construit în anii 1880, însă autoritățile belgiene au investit într-o secție ultramodernă pentru mari arși după o explozie într-o zonă industrială a Belgiei din 2004. 14 persoane au murit atunci și alte 200 au fost rănite. Printre ei se aflau polițiști, jandarmi și pompieri. Centrul pentru mari arși din cadrul spitalului Regina Astrid a fost gata în 2010, după doar 6 ani de la explozie.
Thomas Rose, directorul Centrului pentru Arși al spitalului „Regina Astrid”: „Când va fi o cerință, o întrebare dacă putem ajuta, dacă putem trimite pacientul la voi, noi verificăm ce putem face și dacă putem, dăm un răspuns pozitiv. Dacă avem spațiu, putem primi pacientul. Altfel, vor fi îndrumați spre alte țări europene care au posibilitatea să aibă grijă de ei.
Ceea ce facem într-o procedură standard este să ne uităm în urechi, când e o explozie, să vedem dacă nu sunt perforate. Avem tot echipamentul aici. Verificăm ochii, din cauza arsurilor faciale. Vedem să nu fie leziuni la nivelul ochilor. Ne uităm cu o cameră mică în tractul respirator să vedem dacă a inhalat ceva sau dacă nu cumva e o arsură.”
Mulți tineri spun că ar intra într-un club fără autorizație ISU
Chiar dacă știu ce s-a întâmplat în urmă cu nouă ani în clubul Colectiv, mulți tineri spun că ar intra într-un club fără autorizație de funcționare de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență.
Bărbat: „Da, știu, ideea principală nu avea clubul respectiv izolare pentru incendii, protecție pentru incendiu și automat funcționând în ilegalitate, să spunem fără o autorizație de la ISU, presupun, a fost un acțiune major.
(Reporter: Tu te uiți acum, dacă intri undeva să vezi dacă există autorizație pentru securitate la incendiu? Dacă există un afiș în acest sens?)
Nu, nu mă uit. Presupun că ar trebui să fie pe undeva postat, pe lângă ușă, dar nu, nu am mai făcut asta până acum.”
Bărbat: „Faptul că a fost un scandal referitor la avizele pe care le aveau la pompieri. Nu s-a soluționat nimic. Au fost găsite până la urmă niște persoane care au fost condamnate, dar nu știu dacă ne neapărat s-a schimbat ceva în spațiu social și cumva a fost băgat sub preș toată situația asta”
Reporter: „Tu dacă intri acum într-o clădire, te uiți are afișul prin care-ți spune conducerea că are sau nu autorizație de securitate la incendiu?”
Bărbat: Să fiu sincer, nu observ neapărat are, dar observ că nu are.
Reporter: „Tu dacă vezi într-un local este afișat faptul că nu are autorizație, mai intri în localul acela sau mă rog, te uiți după o astfel de afișe?
Femeie: „Sincer, mi-ar plăcea să o fac mai des, dar nu mă uit întotdeauna”
Nouă ani de la tragedia de la Colectiv
Incendiul din clubul Colectiv s-a declașat în noaptea de 30 octombrie 2015, în timpul lansării unui nou album al trupei rock Goodbye to Gravity. La o jumătate de oră după începerea concertului, din cauza artificiilor, tavanul clubului a fost cuprins de flăcări violente. Camerele de supraveghere montate au înregistrat cum spectatorii încep să se calce în picioare pentru a ajunge la ieșire.
Un raport al Corpului de Control al premierului a constatat că intervenția de urgență din noaptea incendiului a fost necoordonată și cu multe improvizații. Planul Roșu a fost declanșat târziu, la 18 minute de la primele apeluri la 112. Unele echipaje s-au panicat și au început să comunice haotic informații către dispecerat.
Autoritățile au fost depășite de situație
Multe dintre victime au murit din cauza infecțiilor luate din spitale și pentru că nu aveam centre de tratare a marilor arși. Cu toate acestea, ministrul Sănătății de la acea vreme, Nicolae Bănicioiu garanta că nu ne lipsește nimic din spitale.
Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății din momentul tragediei de la Colectiv (01.11.2015): "Există tot ce ne trebuie. Practic, toată lumea are tot ceea ce este necesar. Oamenii trebuie să știe că se face tot ceea ce este necesar pentru acești pacienți".
Bâlbele și incompetența autorităților au dus la demisia Guvernului Ponta. Peste 30 de mii de oameni au protestat la începutul lunii noiembrie 2015 cu mesajul ,,Corupția ucide!"
Klaus Iohannis (04.11.2015): "Târziu, foarte târziu, Guvernul a demisionat. A fost nevoie să moară oameni pentru ca această demisie să se producă."
În acest caz, justiția s-a mișcat în ritm de melc. În 2016, procurorii i-au trimis în judecată pe primarul Cristian Popescu Piedone, pe patronii clubului Colectiv și pe reprezentanții firmei de la care proveneau artificiile. Primele condamnări au fost pronunțate abia în 2019. Pentru că decizia magistraților nu a fost definitivă, Cristian Popescu Piedone a candidat și a fost ales pentru un nou mandat de primar al Sectorului 5.
Primele condamnări, la șapte ani de la tragedie
Primele condamnări definitive în acest dosar au venit în mai 2022, la aproape șapte ani de la tragedie. Piedone a fost condamnat la patru ani de închisoare, cei trei patroni ai clubului Colectiv au primit câte 11 ani, opt și respectiv șase ani de închisoare, pirotehnistul șase ani și zece luni și cei doi pompieri de la ISU București câte opt ani și opt luni.
Persoanele condamnate au fost obligate să plătească victimelor și familiilor acestoara daune morale și materiale de peste 50 de milioane de euro.
Singurul care a scăpat de plata daunelor, dar și de închisoare, după doar un an și o lună de stat în spatele gratiilor, a fost primarul Cristian Popescu Piedone. A fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală.
Cristian Popescu Piedone (21.06.2023): "Vă era dor de mine, nu? Să-mi zică mie orice politician din România, din lume, că e fată mare. Nu, nu există! Fiecare cu păcatele lui. Eu am vrut de la început să răspund pentru păcatele mele. Din păcate, am răspuns pentru altcineva Să nu mă întrebați dacă voi cere despăgubiri morale. Nu, nu voi cere".
Întrebat dacă se întoarce la primărie, el a spus: "Păi cu siguranță că da".
Patronii Colectiv, doi pompieri de la ISU Bucureşti și directorul firmei de artificii, condamnați
Și ceilalți condamnați în dosar au încercat să scape de închisoare, dar li s-au respins cererile. Patronii clubului au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între 6 şi 11 ani şi 8 luni de închisoare, iar George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la ISU Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au primit câte 8 ani şi 8 luni închisoare. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit o condamnare de 2 ani şi 6 luni cu suspendare.
România nu a învățat nimic, însă, după această tragedie. Statul nu a găsit altă soluție decât cea de a înăspri procedura de obținere a avizului. În continuare, sute de instituții ale statului funcționează fără avizul ISU.
